Rectificarea bugetară, sub lupă! Ce este fakenews și ce este adevăr în cea mai comentată măsură a Guvernului Dăncilă

în Puncte de vedere de

În ședința din data de 12 august a fost adoptată ordonanța privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2019. Rectificare care dat naștere la tot felul de afirmații belicoase din partea unor reprezentanți ai ALDE (partid aflat la guvernare) sau a tot felul de afirmații aiuristice propagate de politicieni din opoziție și de analiști dornici de afirmare care nu au nici o umbra de simț al ridicolului.

Nu am dorit să scriu înainte de adoptarea rectificării bugetare pentru că nu vreau să fiu interpretat ca fiind un aparator al puterii, ci prefer să fiu catalogat ca un analist care expune adevarul verde și crud, oricare ar fi acesta.

Adevarul este multiplu de adevăruri mai mici. Unele îi vor durea pe unii, altele pe alții. Dar e corect să îl prezentăm public.

Să le luăm pe rând:

1. Rectificarea era necesară pentru că au fost cuprinse în buget cheltuieli care nu aveau nici o șansa de a fi realizate. Cu alte cuvinte la realizarea legii bugetului de stat au fost supraevaluate cheltuielile bugetare, mai ales pe componenta de credite bugetare. Evident că neavând șanse să fie executate, e normal să iei sumele alocate de acolo și să îi duci acolo unde sunt necesari.

Ce este de spus la acest capitol: Ministrii care au propus astfel de cheltuieli trebuie reevaluati și din perspectiva modului în care au propus bugetele, pentru ca acesta este un fenomen deja cronic, se lanseaza bugete care nu vor fi cheltuite doar ca exercitiu de imagine.

Ulterior evaluării trebuie să existe responsabilitate în elaborarea bugetelor pentru ca implicatiile erorilor de programare sunt multiple și dăunătoare.

Problema este ca aceste bugete, integrate în bugetul de stat, au influență asupra indicatorilor macroeconomici și mai ales influențează stabilirea necesarului de finantare, necesar care se construiește pe două componente: plata datoriilor scadente(pentru că știm care sunt datoriile care vor fi scadente în anul aflat în derulare) și asigurarea plusului de venituri bugetare peste veniturile colectate din taxe si impozite, în vederea acoperirii cheltuielilor programate (finanțarea deficitului).

2. Dezamagitoare rectificarea la bugetul asigurărilor de stat care iese din excedent și intră pe deficit, ceea ce înseamnă ca s-a anticipat eronat un excedent la bugetul de pensii.

Lăudabil demersul de diminuare a deficitului la bugetul de pensii, aceasta este deja o activitate care ne-a adus de la un deficit de 18,3 miliarde lei în anul 2015 (4 miliarde euro) la un deficit de 517 milioane lei în anul 2019 (110 milioane euro), dar la bugetul asigurarilor sociale de stat se anuntate excedent pentru anul 2019.

Deși sunt convins că acest excedent va exista în viitor, cred că atunci când facem bugete trebuie să fim mai atenti.

3. Dacă tot am vorbit de bugetul de pensii, să punctez si fakenewsul cu impactul suplimentar al legii pensiilor pentru bugetul pe anul 2019, acel impact de care vi se spune că este 8,5 miliarde lei pentru anul 2019.

Ei, ce să vezi, surpriza este ca cei 8,5 miliarde lei au fost prevazuti in legea inițială a bugetul asigurărilor de stat, legea 47/2019, iar acest fapt este cuprins în expunerea de motive a legii(fiind inclusă o majorare cu 15% a punctului de pensie de la 1.100 lei la 1.265 lei, începând cu 1 septembrie 2019).

Deci, practic, banii au fost alocați și stabiliți prin legea bugetului asigurărilor de stat încă de la începutul acestui an.

Confuzia și de fapt, speculația unor analiști, a provenit din faptul că între timp a aparut și legea pensiilor (legea 127/2019, publicată în Monitorul Oficial la data de 9 iulie 2019) care are prevazută această creștere a punctului de pensie pentru anul 2019.

Evident ca nu este o crestere peste ceea ce deja s-a stabilit ci o referire la nivelul punctului de pensie în legea specială de bază.

Cred că vă este acum clar că toate discuțiile despre legea pensiilor și impactul suplimentar pentru anul 2019 au fost discuții fake, născute din dorinta de senzațional, în contextul în care era foarte ușor să te uiti pe cifre și legi.

4. Un alt aspect îl reprezintă rezerva de venituri care poate fi realizată.         Executia bugetară ne arata că veniturile colectate sunt cu 9 miliarde lei sub veniturile programate la sase luni. Explicatia este data de schimbările care au avut loc la ANAF, în contextul în care, la început de an, am avut numită o conducere criticata de multi, iar colectarea a suferit.

Lipsa de colectare a condus și la o crestere mai accentuată a deficitului față de cel programat, însă revenirea pe plus a colectării, echilibrează această presiune pe deficit.

Schimbarea conducerii ANAF, începând cu luna iunie, a dat rezultate și va da în continuare, gradul de colectare îmbunătățindu-se simtitor. Astfel că la venituri, este o problema de colectare care trebuie rezolvată și ajustată până când devine eficientă. Dar, nimic nerealizabil.

5. Un aspect care scapă multora în iureșul afirmațiilor politicianiste ale unor virgini din partea ALDE este acela că, la rectificare, nu s-a tăiat 1 leu de la ministerele ALDE, din contra, bugetul Ministerului Mediului chiar a fost suplimentat.

Ridicolul afirmațiilor vine și în contextul celebrei poze cu făurirea bugetului pe anul 2019, când membri marcanți ai ALDE au fost coparticipanti.  

6. Despre tăieri, doar câteva cuvinte: creditele de angajament rămân intacte.

Ca să înțeleagă toată lumea, ministerele pot face contracte pe baza de credite de angajament, iar după încheierea acestor contracte, functie de sumele stabilite se pot aloca credite bugetare la urmatoarea rectificare din noiembrie.

Ceea ce se taie sunt credite bugetare, credite care provin din estimări nerealiste ale unor cheltuieli. Astfel, se taie de la cheltuieli de personal de la educatie și de la un program social care încă nu fusese lansat, programul “Merg la școală”, care viza acordarea de vouchere pentru toti elevii în vederea achizitiei de  rechizite si manuale, în contextul în care există deja un program similar însă dedicat elevilor proveniti din familie cu o situatie materială precară.

Se taie de la fonduri europene, pentru ca sunt alocări în bugetele ministerelor care nu sunt acoperite de contracte/proiecte sau există contracte a căror executie nu a început la acest moment dat și nu vor exista deconturi.

Mulți vorbesc de tăierile de la transporturi, dar nu observă ca rămân mai multi bani alocati pentru fiecare luna de executie bugetară, mai ales în executia proiectelor în derulare. Multi nu se uită că “marea” tăiere de la Transporturi reprezintă doar 27 milioane euro, față de bugetul alocat prin legea bugetului de stat, în valoare de peste 30 miliarde lei (6,4 miliarde euro).

7. Un element neobservat de mulți este acela că Ministerul Finanțelor Publice alocă 2,15 miliarde lei pentru contribuția României la bugetul Uniunii Europene, din economiile realizate pe rectificarea bugetară, ceea ce înseamnă că acești bani nu vor mai fi împrumutati de pe piața titlurilor de stat (cum era prevăzută în strategia fiscal-bugetară initială), adică nu mai provoacă datorie publică, dobânzi și cheltuieli suplimentare.

Posibil ca acest fapt să deranjeze pe cei care fac lobby pentru cumparătorii de titluri de stat (îi recunoasteti usor, sunt aceleași persoane care se supără când România se împrumuta extern la dobânzi mult mai mici, lăsând detinătorii de capital – băncile – cu o grămada de lichiditate).

8. Aflăm o chestiune(surprinzătoare pentru mulți) când citim fundamentarea rectificării. Aflăm că România are încheiate acorduri cadru pentru prestarea serviciilor de evaluare a riscului de țară cu agențiile de rating Standard & Poor´s, Moody´s și Fitch.

E spectaculos să aflăm că serviciile acestea de evaluare a risculului nu se fac din altruism al agentiilor de rating ci pe banii publici, ai țării.

Asta demontează un mare mit cu privire la actiunile “dezinteresate” ale acestor agenții de rating și pun într-o altă lumină relatia agenții de rating-stat și mai ales aprecierile pe care aceste agenții de rating le au.

Acum înțeleg și eu de ce au fost jocurile acelea cu scaderea ratingului de țară de la începutul primăverii, care nu aveau legatura decât, probabil, cu asigurarea continuarii acordurilor de prestări servicii (acordurile expira în acest an). Hai, că nici nu costă mult, doar vreo 5 milioane de lei/an, dar ai sentimentul acela de frustrare dupa vorba româneasă “și……. și cu banii luați”

9. Aș mai puncta doar o observație referitoare la Opinia emisă de Consiliul Fiscal cu privire la rectificare.

Sunt îngrijorat să nu li se aplece de atâta prudentă, pentru că, din perspectiva lor, nici un venit estimat nu ar trebui cuprins în buget, din considerente de prudență.

Constatarea mea este că am schimbat un contabil șef de bancă, cu un contabil. Economia mai poate să astepte, din perspectiva Consiliului Fiscal.

În concluzie, este o rectificare cu bune și mai puțin bune.

Deficitul bugetar rămâne la 2,76% pe cash, nu va fi un deficit de 3,5% cum calculeaza Consiliul Fiscal(pentru a câta oară se va înșela?) iar cheltuielile pentru investitiile în derulare și stimulente economice stabilite prin scheme de ajutor de stat și de minimis, rămân neschimbate.

Să fiți bine, concediul poate continua, dar aveți grijă să nu se strice ferryboat-ul!