Previziuni economice pentru finalul anului 2019

în Inflația și Creșterea Economică de

Analiza evoluției principalilor indicatori ai economiei românești, având în vedere evolutia PIB pentru primul semestru și tendințele manifestate pe principalele componente macroeconomice a condus la estimarea datelor prezentate în tabel pe care le prezint sintetic fără a mai face o detaliere a analizei fiecărei componente pentru a lăsa cititorul să aibă poza de ansamblu, iar în cazul în care este ceva neclar să ceară detalii punctual.

Creșterea economică estimată pentru anul 2019 este de 4,6%, nivel superior prognozelor realizate de către instituțiile internaționale iar acest nivel se datorează menținerii peste așteptări a excedentului de cerere agregată la nivel de economie. Structura factorilor determinanți ai creșterii economice se menține în aceleași coordonate, cu o ușoară scădere a contribuției consumului gospodăriilor individuale.

Soldul balanței comerciale se menține pe deficit, însă ponderea în PIB nu aduce schimbări importante (-7,51% în 2019 față de -7,49% în 2018), iar structura deficitului își păstrează ponderea majoritară adresată consumului interemediar (67%).

Deficitul de cont curent continuă să crească ușor, ajungând la -4,7% din PIB, presiunea pe cursul valutar fiind însă limitată de intrările de capital datorate investițiilor străine directe și fondurilor europene nerambursabile.

Inflația la final de an este în scădere, astfel că vom înregistra o inflație medie anuala de 3,7%, ușor peste intervalul de variație stabilit de către Banca Națională a României.

Cursul valutar leu/euro se manifestă stabil, având o valoare medie la nivel anual de 4,74 lei/euro, prognoza pentru luna decembrie fiind una de ușoară creștere, în jurul valorii de 4,755-4,76.

Rata șomajului se menține redusă, existănd premisă ca aceasta să ajungă, la final de an la 4%.

Din punct de vedere al împrumuturilor, se constată încadrarea în necesarul de finanțare stabilit pentru anul 2019, iar ponderea datoriei publice în PIB scade la 34,9% din PIB, cu 5,1 pp sub nivelul maxim permis de legea plafoanelor anuale.

Se remarcă o scădere a ratei dobanzii la titlurile de stat, rată care va avea media de 4,1 pentru anul 2019, în scădere cu 12% față de anul anterior.

De asemenea gestionarea datoriei publice externe prin instrumente de restructurare a datoriei conduce la o scadere a ponderii acesteia de la 17,9% la finalul anului 2018, la 16,8% la finalul anului 2019. Acest tip de abordare este conduita corectă care diminueaza riscurile date de expunerea față de capitalul extern împrumutat în cazul apariției unor șocuri externe.

Ponderea investițiilor publice în PIB, estimată la final de an la 3,1% se menține scăzută, iar acest aspect trebuie revizuit cu ocazia programării finanțărilor pentru anul viitor, cu ocazia prezentării legii bugetului de stat.

Deficitul public se va închide în -2,87% din PIB, posibil ușor mai mare, funcție de încasările la nivelul trimestrului 4. La acest moment nu există semnale concrete ale depășirii procentului de 3% pentru deficitul public, contrar celor spuse în opinia semnată de către actualul Președinte al Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Pentru a avea și elemente de influență externă, nu este lipsit de importanță a fi estimate două componente și anume evoluția cotatiei barilului de petrol, care va ajunge la 64,8 USD la final de an, precum și a prețului internațional al aurului estimat a ajunge la 1.620 USD per ounce.

Asupra datelor regăsite în tabel, fac mențiunea că sunt estimări personale, datele prezentate fiind o opinie strict personală care nu implică alte persoane sau instituții.

Enjoy!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*