OUG 114. Este o problemă mare de constituţionalitate

în Puncte de vedere de

Pe proiectul de lege privind abrogarea sau modificarea unor prevederi din OUG 114, aş vrea să remarc două lucruri. S-a vorbit de OUG 114 şi de răul pe care l-a produs economiei, însă nu s-au prezentat rezultatele economice şi cred că ar fi fost frumos şi corect faţă de cetăţeni să se facă un studiu de impact al ordonanţei. Dacă ne uităm pe randamentele economice ale companiilor din sistemul bancar, energie şi comunicare, vedem o creştere de randament. Există posbile pierderi la producătorii de energie, dar pe consumatorii casnici, şi toţi pot să confirme: anul acesta nu a crescut preţul.

Un alt aspect pe care îl remarc este că OUG 114 nu se abrogă peste noapte, ci prin proiect de lege, în contextul în care există în Parlament OUG 114, cea iniţială, în dezbatere şi multe din prevederile sale iniţiale au fost abrogate în comisii. Deci proiectul de lege s-ar putea să intre în vigoare la jumătate anului următor, dacă se merge în Parlament cu el. Nu cred că vor risca asumarea răspunderii pentru că, atâta timp cât există acelaşi act normativ sau acelaşi subiect în Parlament, este o problemă mare de constituţionalitate.

Efectul asupra consumatorului casnic există, indiferent ce vrea să facă Ministerul Economiei. O să îi aduc aminte ministrului că şi cei de la PSD s-au trezit că nu ei pot dirija preţul în economie, indiferent ce vor spune, ci ANR-ul a permis creşterea preţului la energie, în contextul în care au crescut veniturile. Eu, aici, sunt sceptic că ministrul Economiei va putea să determine ANR-ul să nu crească preţurile energie electrică şi la gaze. Eu apreciez un 10% la finalul viitorului an, va fi preţul mai mare decât acum

Referitor la detaşări şi alte asemenea:

În trecut s-au luat decizii cu privire la sistarea angajării persoanelor active în sectorul bugetar.
Ultimii 3 ani au marcat o astfel de interdictie, s-a dat posibilitatea angajării fracționare, adică, initial, la trei posturi vacantate, un post scos la concurs, apoi la doua posturi vacantate, un post scos la concurs.
Această interdictie a avut efecte dezastruoase în multe locuri din administrație, dau chiar exemplul celor de la finante cu întârzierile lor la rambursarea de TVA, cauzate mai ales de lipsa de resursa umana și de inspectori.
Câteodată și râd când aud cum spun unii ca s-au făcut angajări la stat.
Am criticat aceste masuri, pentru că eu consider ca masurile privind politica de personal nu pot fi luate otova, la nivel macro fără sa se facă o analiza asupra necesarului efectiv de resursa umana. Iar cel mai bine este sa fie luate de către fiecare ordonator de credite. Sau măcar propuse.
Care a fost urmarea?
Au fost făcute multe detașări în sistemul public pentru ca nu puteau fi organizate concursuri.
90% din detașări erau necesare, pentru ca instituțiile sa funcționeze cât de cât optim.
Mulți din cei detașați provin din multinaționale, din zona de business, din zone economice valoroase și, ca valoare și experiență sunt cu mult peste factorii de decizie încremeniți în ceea ce numim marea masa a funcționarilor publici.

Iar acum ce avem în viitor?
Încetează detasarile, se sistează iar angajările prin concurs, o sa rămână mii de posturi vacante, unii decidenți o sa le taie ca să arate ce manageri buni sunt, după care, o sa vadă ca nu pot avea o activitate optima în instituții și vor începe din nou sa adauge posturi în organigrame și tot asa.
Nimic analizat, nimic studiat.

Am fost uimit sa observ ca se ia măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul dar nu se știe câți pensionari lucrează la stat.

Am fost uimit sa vad ca nu se știe dacă se vor restructura posturile sau pe acele posturi vor fi angajați alți oameni.
Si tot asa.
Păi cum sa construiești o strategie fiscal bugetara valabilă și fundamentata când tu nu știi care vor cheltuielile efective de personal dar mai ales nu știi dacă programele pe care te bazezi vor putea fi desfășurate, pentru ca nu ai analiza finalizata pe resursa umana la care adaug și resursa logistica?

Câte contribuții se pierd dacă tai detasarile și pensionarii?
Câte se pierd dacă tai posturi și faci concedieri?
În loc sa ai plus de venituri la contribuții ai plus de cheltuieli la șomaj.
Dar cât sunt toate acestea dacă tu nu ai făcut nici un studiu de impact?
Ce vedeți în Strategia fiscal bugetara ca surplus de venituri pe contribuții sociale este calculat la numărul existent de salariati(inclusiv pensionari) la nivelul salarial brut pe care îl au acum.
Impacteaza sau nu nivelul contribuțiilor colectate orice modificare a masei salariale brute? Impacteaza.

Cât aduce creșterea salariului minim în plus la contribuții?
Va spun eu, cam 1 miliard de lei pe an.
Si restul de 11 miliarde de unde îi iei?
Pui CAS pe multinaționale sau cum?

Si uite asa croitorim, croitorim.
Weekend plăcut tuturor.
Se cauta soluții, dar lipsesc analizele.
Enjoy!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*