Despre porc, fără patimă, în țara lui papă lagă.

în #nudezinformarii de

Sunt momente când dorința unora de senzațional, de transformare în derizoriu a oricărui program pe care încerci să îl promovezi și care să fie în folosul economiei țării tale și a zeci de mii de români, te uimește. Te uimește să vezi cum unii, fără să cunoască măcar o mică parte a problemelor cu care se confruntă un sector în declin,  dau cu noroi, amestecă lucruri, încearcă să inducă teorii conspiraționiste și planuri pseudo-galactice ale unor personalități publice cu un scop simplu: denigrare. Sau poate cineva, undeva, nu se dorește ca România să producă pentru ea? Poate cineva, undeva, dorește să nu cumva să fie afectat importul de carcase de porc în România din țări care nu își pot reduce suprastocul (pe care nu îl mai pot vinde in Rusia din cauza embargoului) decât vânzând în România. Poate cineva doreste să furnizeze materialul genetic de cea mai proasta calitate către noi, adică purceii pe care unii îi iau și-i îngrașă.

Probabil, la un moment dat, toți vom fi vinovați că suntem cetățenii acestei țări, în care avem interese, da, dar interesele noastre privesc țara noastră, copiii noștri, acest popor și viitorul acestei patrii. Da, poate că suntem vinovați că vrem să dezvoltăm România, că vrem să producă și să asigure securitatea alimentară a acestui popor. Poate suntem vinovați că respectăm Constituția.

De când am intrat în Uniunea Europeană, orice politică publică de susținere a unui sector sau altul trebuie să se încadreze în limitele impuse de reglementările europene. Astfel, finanțările din partea statului au scăzut, în valori absolute, limitându-se la programe de sprijin de tip minimis, în marea lor majoritate, foarte rar apelându-se și la scheme de ajutor de stat. Dar și finanțările de tip minimis, și finanțările de tip ajutor de stat au la bază o fundamentare care să demonstreze că sectorul este în declin.

O să încerc să sintetizez pe cât posibil această expunere, având în vedere că este totuși o prezentare pe blog, dar totodată aș vrea să știm cu toții de ce și cum sau unde ne aflăm:

Cred că toată lumea este de acord că ceea ce primește România de la Uniunea Europeană nu este suficient. Și nu mă refer doar la sectorul creșterii animalelor, ci și la sectorul agricol în ansamblu său sau la economie în general. Vreti un răspuns la ce ar însemna suficient? Păi, uite, pe noi ne costă 40 de miliarde de euro anual să ținem țara în viață. Nu să o dezvoltăm. Să poată exista, de la economie, la sănătate, la infrastructură, la educație, la cultură, la apărare, de la pensii până la ajutoare sociale, de la sport până la turism. Când ai un PIB de 4,5 ori mai mare decât bugetul țării tale, cele 40 de miliarde de euro nu pot constitui, în nici o teorie economică, un instrument de dezvoltare, ci doar unul de susținere.

Ce primim de la Europa. Grosso-modo, un 40 de miliarde în 7 ani. Fonduri care nu sunt pentru dezvoltare. Le numim, cu grație, fonduri de coeziune și convergență.

Ce se întâmplă însă cu veniturile țării? Și când spun țară, nu mă refer la stat. Păi, credeți că e nevoie să cunoști economie ca să realizezi că peste 100 de miliarde de euro sunt exportați anual din România? Nu cu camioanele, cum spunea Achim, în nici un caz. Banii sunt exportați legal. Adică, se exporta venituri. De exemplu, plata importurilor reprezintă un export al veniturilor populației. Cine dorește detalii, oricând cu mare plăcere. Plata utilităților, este sau nu un export al veniturilor populației, pentru ca la stat se întoarce doar redevența (până mai ieri venea și renumita taxă pe stâlp). Plata medicamentelor, reprezintă sau nu un export al veniturilor populației din lipsa capacităților de producție internă?

Vreți să ajungem și în sectorul agro-alimentar? Păi, nu ne plângem cu toții de peste zece ani că mâncăm roșii injectate cu coloranți sau pline de pesticide, care provin ba din Olanda, ba din Turcia? Când le cumpărăm nu exportăm venitul?

Dar ce venit exportăm? Ăla de subzistență pe care îl realizăm. Adică, din ce săraci suntem, devenim, în mod conștient și asumat, și mai săraci.

Când cumpărăm carne de porc provenită din Polonia sau Ungaria, ce facem? Trec peste posibilitatea ca aceasta să fie perisată sau să nu aibă aceleași calități organoleptice pe care le prevede legea. Ce facem? Plătim factura de import. Eu, tu, Gheorghe, Popescu, Ionescu, eventual Alzheimmer, dar cu siguranță și alții.

Și în timpul acesta ce avem? Păi, avem 50% din populație în pragul sărăciei. Pe care o sărăcim zilnic cu europenismul nostru desuet și cu emfaza snoabă a unora că această țară nu trebuie să se autogestioneze. Populația este condamnată la sărăcie, pentru că noi nu avem bani să plătim scoaterea ei din sărăcie, iar ea trebuie să plătească zilnic factura de import. Care crește în fiecare an. Cum rezistăm? E un paradox. Aș spune că, aproape inexplicabil, dar rezistăm.

Ce avem în economie? Lasă, mă, că mâncăm miere din China, pulpe de pui din Polonia (țara cu gripa aviara), ouă din Polonia, usturoi din China, că fasole și mazăre nici nu îmi mai pun problema că am putea mânca din România.

Țara lui papa lagă este universală. Țara lui papa lagă este o țară a conflictului de interese și a infractorilor. La care se pune firesc întrebarea: el face parte din această țară sau e undeva în tribună? Mi-am adus aminte de personaj, nu o să mai fac trimitere la el, că nu e așa important pentru mine, cum nici eu pentru el.

Sunt supărat, recunosc, pentru că țara lui papa lagă nu ia foc atunci când ambasadorul unei țări intervine pentru o afacere, sau când un președinte de țară (europeană) intervine pentru altă afacere și se dau legi ca acea afacere să fie favorizată (ajutoare de stat, suprafețe puse la dispoziție, facilități fiscale, etc.). Nu spun eu asta, citez din presă. Acolo, țara lui papa lagă e în concediu. Ce contează că respectiva intervenție, dacă era făcută de un român pentru un român, se înscria cu brio la rând la DNA sub învinuirea de trafic de influență, acolo fiind internațională schema, iar țara lui papa lagă fiind în concediu, permisivitatea e totală. Ah, că se exportă venituri? Păi, taman de aia acolo e voie și la altele nu e voie.

Hai să vorbim despre porc. Ne plac micii? Ne place ceafa? Ne plac mezelurile? Ne plac sarmalele? Eu cred că, într-o larga majoritate, ne plac. Ce vrem? Să mâncăm carne din import sau carne românească? Aici, probabil că, majoritatea se diluează. Sunt mulți care ar spune: who cares? Carne să fie! Total de acord. Dar ce fel de carne, mă băieți (și fete, dar voi aveți grijă de siluetă!)? O carne care ajunge în galantar și este mai veche de 72 de ore de la tăiere începe să se deprecieze. Na, păi cum drac, să tai și porcul în țară străină, să îl și transporți între țări, să îl și livrezi la supermarket și să îl și vinzi în 72 de ore? Luați voi o foaie de hârtie și calculați! Mie, îmi dă cu rest!

Și atunci, soluția pentru o carne proaspătă ar fi să fie produsă intern și livrată rapid către consumator. Vă spune asta vreun manipulator politic sau vreun un om cu interese în afaceri? Nu tati, v-o spun chiar nutriționiștii, aproape zilnic, când vă avertizează că nu e recomandat să consumăm carne de porc congelată sau orice fel de carne, după ce a fost congelată.

Până aici, nimic despre ajutoare. Până aici am vrut să vă prezint cum stăm. O ultimă referire la țara lui papa lagă: țara lui papa lagă nu are legătură cu România, cu oamenii, domenii economice, cu sectoare de activitate sau mai știu eu ce. Are legătură cu ținte umane. Adică persoane. Și de aici totul devine interpretabil și picant. Că și-o ține pe dreapta sau pe stânga, e clar o chestie de conspirație în care croitorul e implicat. Că se duce la toaletă, e o altă conspirație: conspiră la poluarea mediului. Dacă are și o stație de epurare, e clar că se pi.ă, mă scuzați, ca să poată funcționa stația aia de epurare. Dacă are buletin, e terminat. E clar că noul card european e o conspirație pe față, n-are legătura cu ce sisteme de securitate cere Europa, n-are legătură cu combaterea furtului de identitate, e doar șmecherie. E conspirație, nu șmecherie! E grup infracțional. Anunț oficial că, în 2050, vom fi pe Marte. Rog să fiu anchetat pentru faptul că voi conspira public pentru atingerea acestui obiectiv. De ce pe Marte? Păi, am cumpărat teren pe internet și vreau să ajung cumva la el. Cred că ați înțeles unde bat. Aerul pe care îl respiră țara lui papa lagă se datorează acestor conspiraționiști care conduc țara. Da’ uite că de aer nu se legă încă.

Să măi spun și altceva: acesta era un non-subiect. A devenit un subiect pentru că unii oameni au vrut sa explice. Bine, rău, treaba lor. Dar, ce să explici cuiva care nu te ascultă? Dacă explici, generezi zgomot, iar din zgomot nu rezultă, de regula, ceva constructiv. Rezultă mahala. Rezultă ceea ce place tabloidului: can-can, perle, scoateri din context. Pace ție, hombre! Nu mă bag cu tine, îți las “’țara” în pace!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*