crazy fashion shopping girl

Despre consum și rata de încetinire a acestuia. Cauze și efecte pe înțelesul tuturor!

în Analize economice.Invitati de

A existat, în ultimul timp, o întreagă tevatură referitoare la încetinirea ratei de creștere a consumului, însoțită de o argumentație îndoielnică cu concluzia că asta ar fi semnalul apariției unor efecte negative pentru economie.
Eu nu sunt de acord cu aceste opinii.
Si am sa va si explic de ce, dar mai întâi să vă spun că nu a scazut consumul. A scazut rata de crestere a acestuia. Cu alte cuvinte, ponderea consumului se mentine la un nivel ridicat dar dă semne că a cam atins limita superioara.
1. Încetinirea ratei de creștere a consumului reprezintă reglajul natural al diminuării creșterii cererii de consum în fața neadaptării ofertei la cerințele cererii.
Astfel, cererea a fost stimulată prin venituri mai mari ale consumatorilor.
Oferta, nu a răspuns prin calitate ci a profitat de existența surplusului de venit și a ridicat prețul de ofertă.
Cu alte cuvinte, oferta nu s-a dilatat, nu s-a diversificat, nu s-a mărit ca volum ci a lucrat, in același volum, ridicând doar prețurile.
Iar acest lucru a dus la inflatie.
2. Inflatia a fost generată de doua tipuri de bunuri și/sau servicii.
a. Serviciile care au la baza un consum inelastic, iar aici avem energia electrică, gaze, energia termică și combustibilii.
Acest tip de servicii de furnizare se raporteaza la un consum inelastic, cu consumatori captivi, iar orice creștere a pretului are efect direct in inflatie. La acesta se adaugă si efectul indirect, prin introducerea pretului în costul de producție al produselor manufacturate, astfel că costul de productie crește, cu efect în creșterea prețului de vânzare.
b. Bunurile de larg consum, a căror creștere de preț a avut la bază un puseu mai mult speculativ, de care gestionarii de ofertă au profitat, bazat pe plusul de venituri din cerere. Consumul bunurilor de folosință imediată, are caracteristica de a avea un grad de elasticitate redus, de plus/minus 5-7%, fapt demonstrat, de altfel, și de reflectarea în indicele prețurilor de consum și în indicele de inflatie.
Cu alte cuvinte, preturile bunurilor de larg consum (includem aici si produsele agroalimentare) au crescut până la limita maxima de suportabilitate (între +5,4 și + 5,0%).
3. Și acum avem efectul natural și normal al inhibării trendului de creștere a cererii, deoarece a fost atinsă limita superioară de creștere a preturilor pentru același bun, cu aceeași calitate, având aceeasi utilitate.
4. Ce se întâmplă dacă acest trend de creștere încetinește?
În principiu, oferta se ieftinește, pentru că oferta trebuie vândută și stocurile înlocuite.
Acest fenomen are efect direct asupra presiunilor inflaționiste, in sensul că provoacă o scădere a inflației.
5. Ce se intampla dacă scade consumul?
În nici o teorie economică nu poate să crească inflația, deoarece scăderea cererii duce la indisponibilizarea ofertei, cresterea costurilor de ofertă și deci, deflație.
6. Este normal ca cererea de consum sa scadă și din perspectiva maturizării optiunilor de consum.
Astfel nevoia de lucruri imediate, pe care o manifesta posesorul de venituri suplimentare, este înlocuită de nevoia de lucruri de folosință îndelungată, de investiții.
Cu alte cuvinte, când ajungi la saturația satisfacerii nevoilor, treci la îndeplinirea dorințelor.
Este logic, normal, omenesc și ține de psihologia consumului.
7. Incetinirea ratei de creștere a consumului are un efect benefic și pentru sustenabilitatea economiei, care începe să nu se mai bazeze pe utilizare imediată (consum) ci pe realizarea de bunuri cu timp de înlocuire mai mare (productie, procesare, investiții de capital etc.)
Cu alte cuvinte, când consumul scade, economia crește pe baze sustenabile care permit realizarea de valoare adăugată viitoare.
Pentru că unul din dezavantajele consumului crescut este acela că nu permite valorificarea valorii adăugate pe termen mediu și lung ci a valorii intrinseci, pe termen scurt.

Hai sa va dau si o imagine ca sa o intelegeți.
Avem o mare, fără valuri (asta e imaginea in care eram intr-o pseudo-deflație).
Au venit venituri suplimentare la consumatori.
Marea se involburează, încep valurile, ajung si la doi metri, e un vertige permanent, e o luptă.
După care, nu mai există curenți care să formeze valurile (cu alte cuvinte nu au mai intrat infuzii suplimentare de venituri iar acestea au intrat într-o constantă).
Păi, normal, urmare a lipsei impulsului curenților, valurile se domolesc.
Și încet, încet, marea devine iar calmă!
Cam asta este dragilor!
Totul e în graficul normal al unei economii care este vie!
Enjoy!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*