Cifrele reale ale execuției bugetare dezvăluie o realitate șocantă Se minte cu cifrele pe masă.

în Deficite și Necesarul de Finanțare de

De câțiva ani, ca să fiu mai exact de vreo doi ani, există destule voci ale unor partizani din opoziția guvernamentală dar și din zona analizei financiare care au simpatii de dreapta, care indică o serie de ponderi ale cheltuielilor de personal în sectorul public raportate la PIB sau la veniturile fiscale sau ponderi ale cheltuielilor de asistență socială raportate la venituri fiscale plus contribuții, încât undeva, chestiunea asta m-a făcut curios în a realiza propria analiză, pe baza acelorași date ca să vad unde este realitatea.

            Recunosc că ceea ce mi-a atras atenția era faptul că ponderile indicate nu se raportau la o dinamică (respectiv lipsea factorul timp sau perioadă, ceea ce face ca orice analiză financiară să conducă la concluzii superficiale) dar și faptul că nu existau comparații concrete cu mediile Uniunii Europene pe același tip indicatori. Mai mult, aritmetic vorbind, chestiunea asta zgâria efectiv pe urechi pe oricine are cât de cât obișnuința folosirii cifrelor, pentru că dădea mereu cu rest.

            Astăzi vă prezint această analiză cu precizarea că acest articol este construit pentru a arăta populației realitate cu privire la cuantumul și ponderile unor cheltuieli și de a înțelege în ce măsură aceste ponderi pot da naștere unor îngrijorări.

            Voi mai face însă o precizare de ordin metodologic: Nici o analiza financiară nu se face raportând un anumit tip de venituri la un anumit tip de cheltuială, în contextul existenței unui buget comun. Acest principiu economic este întărit chiar de un articol din Legea 500/2002 a finanțelor publice, art. 8 alin. (2) din capitolul Principii și reguli bugetare, care precizează: “Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte”.

            Cu toate acestea însă se pot face analize interne care să coreleze între ele elemente de ordin structural (veniturile fiscale au un caracter structural, veniturile din contribuții au un caracter structural, cheltuielile de personal sau cele de asistență socială au, de asemenea, un caracter structural) iar rostul sau scopul unor astfel de analize este de a se vedea sustenabilitatea unor cheltuieli de tip structural, pe seama unor venituri cu aceeași caracteristică, iar în cazul în care această sustenabilitate arată o serie de vulnerabilități să existe baza sau fundamentarea necesară pentru a introduce în lucru instrumente de ajustare.

            Să revin la analiză, graficele vor vorbi de la sine, voi face doar câteva comentarii pe marginea acestora.

            Toate datele din grafice sunt date oficiale, care se regăsesc pe site-ul Eurostat si site-ul MFP, confirmate potrivit metodologiei ESA 2010, astfel că cei care vor dori să verifice ce spun, au libertatea sa o facă și au si datele de comparație.

            Voci puternice ale opozitiei susțin două fakenewsuri, iar din punctul meu de vedere se încadrează chiar ei la categoria măsluitorilor de date.

            Aceste doua fakenewsuri sunt:

            a. Ponderea cheltuielilor de personal în veniturile fiscale este de 70% (unii dintre ei merg mai departe si afirma ca sunt 75%).

            b. Ponderea cheltuielilor de personal si de asistența socială este de 83% din veniturile fiscal plus contribuții.

            Să luăm prima categorie.

            În graficul de mai jos aveti ponderea cheltuielilor de personal în PIB.

            După cum putem observăm, ponderea cheltuielilor de personal în PIB este de 9,1% în anul 2018, în creștere față de anii precedenți, dar sub nivelul ponderii care exista în anul 2009. Aici amintesc două lucruri: cheltuielile de personal sunt brute(adică includ contributii și impozite, care cumulate fac 45%), sunt 9,1% din PIB nu 11% cum spun unele voci iar media europeana a cheltuielilor publice de personal se situează undeva la 11% din PIB.

            De asemenea, se spune că ponderea în buget a acestor cheltuieli de personal este 35%, așa ca am facut o analiză și pe acest subiect și am constatat că este 26,7%, iar sinteză o puteti regăsi în graficul următor:

            Să vedem acum care este raportul dintre veniturile fiscale și cheltuielile de personal și cum a evoluat acest raport:

            Observăm faptul că datele publice confirmă că raportul dintre veniturile fiscale și cheltuielile cu personalul este de 60,4% și nu de 70% sau 75%. În coloana albastră avem și un raport la 7 luni pe 2019 pentru cine este curios să facă o prognoză.

            Deci, în acest moment avem demontat primul fakenews și cred că oricine dorește să verifice ceea ce spun poate analiza acest lucru pe site-ul Eurostat sau pe site-ul MFP, la capitolul execuții bugetare.

            Pentru conformitate însă, mai pun un grafic, care se referă la valori nominale ale cheltuielilor cu personalul, pentru că este util ca toți să știm la ce nivel au ajuns aceste cheltuieli:

            Să facem acum analiza celui de-al doilea subiect și să reținem că cei care prezintă situații false susțin că raportul cheltuielilor cu salariile + asistență socială față de veniturile fiscale plus contribuții ar fi de 83%.

            Ei bine, iată cum arată în realitate acest raport, pe o dinamică de mai mulți ani:

            Observăm că ponderea de peste 80% este valabilă pentru anii 2009-2010 și nu pentru prezent.

            Aici se cuvine totuși să facem câteva precizări pentru că astfel de ponderi sunt mult forțate, având în vedere că mare parte din cheltuielile de asistentă socială o reprezintă pensiile, pensii care se platesc din contributii.

            Referitor la pensii, s-a vorbit mult despre deficitul la fondul de pensii și s-a vorbit pe bună dreptate pentru că acesta era imens. Începând însă cu măsura de mutare a contribuțiilor acest deficit s-a diminuat constant așa cum rezultă din graficul următor:

            Voi prezenta acum o dinamică a ponderii cheltuielilor cu asistenta socială în PIB ca să demontăm un alt fakenews, cu precizarea că media europeana a ponderii cheltuielilor de asistență socială în PIB este la 17%.

            Observăm faptul că ponderea este relativ constantă în ultimii 5 ani, cu toate creșterile de sprijin de asistență socială (inclusiv pensii) care au avut loc, iar această pondere este mult mai mică decât media europeană.

            Pentru conformitate prezint și o dinamică privind ponderea cheltuielile cu asistență socială în total buget:

            Observăm o scădere a acestei ponderi în ultimii doi ani, contrar celor prezentate până acum de către analiștii opoziției.

            În încheiere aș dori să ating subiectul acesta al atacului constant că nu mai sunt bani de pensii și salarii sau că există probleme cu plata pensiilor și salariilor din cauza situației guvernamentale actuale.

            Resping categoric acest tip de abordare și îl consider ca pe un mod iresponsabil de a face politică, deoarece creează efecte negative în rândul populației deși poporul trebuie protejat de orice fel de astfel de riscuri.

            Pensiile și salariile se vor plăti fără nici un fel de problemă!

            Pensiile se plătesc de Casa Națională de Pensii, asa ca nu este absolut nici o legătură cu problema aceasta cu interimatele la anumite ministere.

            Salariile la ministere se plătesc prin semnătura ordonatorului principal de credite care, de regula, este secretarul general al ministerului, iar în cazul în care sa zicem ca ar fi ministrul, activitatea se poate delega pe principiile prevazute în legea 500/2002 a finantelor publice.

            Bani sunt în bugetele instituțiilor, există și un buffer care asigura funcționarea administratiei pe minim 6 luni, veniturile bugetare au atins zona programată, deci există toate condițiile pentru securizarea acestor plăți.

            Asa cum spuneam în interviurile precedente mai degrabă nu asiguri bani pentru cumpărat hârtie decât sa nu plătești salarii sau sa nu asiguri sistemul de urgență sau plata pensiilor.

            Rostogolirea acestor fakenews-uri nu reprezintă ceva nou, în fiecare primavara și toamna, aceleași personaje au adoptat aceeași tactica penibila, au bombardat publicul cu crize inventate, iar apoi au fost potoliți de realitate, realitate care le-a trântit ușa în nas.

            Să fim bine și să ne bucurăm de viață!