Ce anume trebuie să vizeze Programul de Guvernare

în Puncte de vedere de

Programul de guvernare, oricare va fi acesta după o eventuală restructurare a Guvernului (paradoxal, restructurarea se cere din zona puterii și nu a opoziției ceea ce trebuie sa recunoastem că este atipic raportat la evoluțiile politice din ultimele 30 de ani), programul de guvernare trebuie construit pe doua axe principale care sa fie perfect echilibrate din punct de vedere al volumului de finanțare.

Prima axa trebuie sa vizeze multiplicarea veniturilor și realizarea convergenței reale din perspectiva PIB/capita, respectiv creșterea puterii de cumpărare.

În afara veniturilor directe care comporta masuri de creștere a salariilor și pensiilor trebuie sa existe sau/și sa continue masuri de stimulare a cererii.

O a doua axa principala o reprezinta investițiile inteligente, structurate pe doua nivele: investiții cu efect de returnare rapida și investiții de infrastructura care au efect de runda a doua.

Alături de aceste axe trebuie continuata politica de relaxare fiscală, care reprezinta instrument direct de stimul fiscal menit sa capitalizeze oferta cu efect în dezvoltarea și diversificarea acesteia.

În cea mai mare parte, ceea ce am prezentat aici, se regăsește și în actualul program de guvernare, ca baza fundamentala a masurilor stabilite. Ca pot exista alte masuri în programul viitor, de acord, dar obiectivele masurilor trebuie sa servească acestor doua axe structurale ale programului.

Ocazie cu care recomand celor care ar dori la putere dar fac afirmații referitoare la crize, datorii și alte astfel de alegatii politicianiste sa nu mai aibă porniri fariseice, pentru ca oricare va fi programul de guvernare România nu va intra în criza, restructurarea datoriilor va continua, deficite vor exista, dar necesarul de finanțare va scădea, pentru ca scade presiunea datoriei pe termen scurt, iar creșterea economica va continua. 

Ocazie cu care recomand de asemenea acelorași personaje sa se uite la evoluția datorie publice guvernamentale și sa vada ca aceasta a crescut cu doar 9 miliarde lei, în perioada ianuarie-mai 2019(pana la mai sunt datele disponibile pe site MFP) în contextul în care volumul împrumuturilor a fost 30 miliarde lei(includem și cele 3 miliarde euro luate în martie). 

Dacă nu vor fi în stare sa facă diferenta între împrumuturi și datorie și vor confunda în continuare datoria cu împrumuturile, nu cred ca pot avea pretenția sa guverneze sau sa solicite ministere economice.

Treaba lor, dar programul de guvernare este pentru România nu pentru ocuparea unor funcții publice.
Enjoy!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*