#analize în #economie și #fiscalitate

Category archive

Dobânzi și Creditare - page 2

Cum se îndatorează românii?

în Dobânzi și Creditare de

Din analiza datelor BNR, volumul total al creditelor a crescut în perioada 2017-2018 cu  43,21 miliarde lei (9,3 miliarde euro). În această cifra regăsim toate creditele acordate în economie.

            Creditele acordate gospodăriilor populatiei au cunoscut o creștere de la 113 miliarde lei la 133 miliarde lei, respectiv un plus de creditare de 20 miliarde lei (4,3 miliarde euro).

            Volumul creditelor în lei pe termen scurt este cel mai mic din volumul global al creditelor acordate în perioada 2017-2018 (2,3 miliarde lei, adică 5,9% din volum global).

          Creșterile de dobândă mai însemnate sunt la creditele de sub un an (creditele pe termen scurt), este cea mai importantă și variază de la 2,75 pp (puncte procentuale) la 6,54 pp.

            Ce înseamnă asta? Că impactul economic global ale acestei creșteri de dobânzi nu este important la nivelul economic, ceea ce nu exclude însă impactul individual, per cetățean, însă și aici lucrurile nu sunt atât de negative, deoarece creditele pe termen scurt sunt credite pentru nevoi imediate, la care cetățeanul se presupune că știe că îl va restitui într-un an.

            La creditele pe termen mediu (creditele de consum, sub 5 ani) avem o creștere a dobânzilor sub nivelul inflației situată între 0,75 pp și 1,15 pp, iar ponderea creditelor este de 33,13% din volumul global.

            La creditele pe termen lung (creditele de peste 5 ani, inclusiv ipotecare), avem o creștere a dobânzilor situată, de asemenea, sub nivelul inflației, între 1,88 pp și 2,08 pp, iar ponderea creditelor este de 60,84%

            Observăm că marea masă a creditelor (cele pe termen mediu și lung) care reprezintă aproximativ 94% din creditele totale în lei acordate sectorului privat (societăți nefinanciare și gospodării ale populației) au cunoscut o „scumpire” ponderată, la jumatate din nivelul inflației medii anuale.

            Ultimele evolutii, pe perioada decembrie 2018-februarie 2019 ne arată o crestere usoara a dobanzii pentru creditele de pana la un an si cele de pana la 5 ani (o crestere de 0,03-0,05 pp) si o scadere a dobânzii la creditele peste 5 ani.

            Din datele BNR, în perioada 2017-2018, dobânzile medii globale (per total credite) pentru creditele în lei acordate populației au crescut de la 6,57% la 7,90% pentru creditele în sold și de la 6,57% la 8,19% la creditele noi. Diferențiat pe tipuri de credite, observăm o creștere mai pronunțată la dobânda pentru creditele sub 1 an (de la 8,75% la 11,50% pentru creditele în sold și de la 5,95% la 12,49% la creditele noi), o creștere ponderată la creditele de până la 5 ani (de la 10,05% la 10,80% pentru creditele în sold și de la 9% la 10,15% pentru creditele noi) și o creștere la fel de ponderată pentru dobânzile la creditele mai mari de 5 ani, care includ creditele ipotecare (de la 4,05% la 5,89% pentru creditele în sold și de la 3,66% la 5,74% pentru creditele noi).

Cam cum se mișcă lumea în “criză”

în Dobânzi și Creditare de
Vintage world map

Între decembrie 2016 și august 2018 (inclusiv), depozitele populatiei au crescut cu 5,75 miliarde euro, atingând valoarea de 41,28 miliarde euro (adică încă o dată bugetul României).

Din cele 5,75 miliarde euro creștere, 5,26 miliarde sunt depozitele “overnight“, cu alte cuvinte conturile curente ale populatiei. 
O pondere de 91% din total creștere!

Asta înseamnă, pe de o parte faptul că românii tranzacționează mai mult prin sistemul bancar în august 2018 față de decembrie 2016 cu 5,26 miliarde euro, iar, pe de altă parte că aceste capitaluri reprezintă lichidități pentru sistemul bancar.

Creditarea a crescut și ea cu 3,75 miliarde euro, din care 2,72 miliarde euro la creditul pentru locuințe și doar 1,035 miliarde euro pentru creditul de consum. Aici, relevant este că se destramă mitul consumului, de fapt proasta înțelegere a indicatorului de consum al populației, care înglobeaza în el atât cheltuielile imediate cât și cheltuielile de investiții individuale. 
Evident, economiștii buni cunosc acest aspect, însă fariseii și economiștii populiști, mai ales cei din zona liberală, consideră consumul ca fiind un indicator economic cu efecte negative.

Cifrele nu mint! 

Adrian Câciu

Iar 73,92% din creditare s-a dus in investitii ale populatiei. 

Acest tip de finanțare are un caracter sustenabil, producând efecte atât pe verticală cât și pe orizontală, și mai ales realizând dezvoltare individuală. 
Aici aș vrea să spun câteva lucuri care pot părea dure sau cinice:

  1. Dezvoltarea individuală nu este pentru oameni fricoși sau riguros de prudenti.
  2. Este pentru oameni curajosi și încrezători în forțele proprii.
  3. Creditarea nu este pomană socială. Nu trebuie privită ca un serviciu gratuit și nici nu trebuie privită într-un sens în care doar creditorul sau doar debitorul(împrumutatul) câștiga.
  4. Este un win-win!
  5. Acum, dupa ce v-am pregatit cu treaba asta hai să vi-o spun pe aia cu creșterea dobânzilor:
  6. Dobânzile la creditele mai mari de 5 ani (creditele de investitii sau pentru locuinte) au crescut, pe medie cu 1,87 puncte procentuale.
  7. Cele ale creditelor între un an și 5 ani (creditele de consum) au crescut cu 0,82 puncte procentuale.
  8. Cele ale creditelor de până la un an au crescut cel mai mult(creditarea pe termen scurt) cu 2,26 puncte procentuale.
  9. Ce trebuie să înțelegem de aici?
  10. Primul lucru pe care îl înțelegem este acela că inflația reală este sub 1% pe termen mediu, iar inflatia imediată este de 2,62%. Inflația pe termen lung este de sub 2%.
  11. Un alt aspect important pe care trebuei să îl înțelegem este că dobanziel cresc sub nivelul de creștere a indicelui ROBOR. Asta denotă faptul că există premisele uner înțelegeri între bănci de creștere artificială a ROBOR, pentru realizarea de presiuni asupa dobâzilor de referință practicate de BNR.
  12. Din acest punct de vedere suntem de râsul lumii din perspectiva oricărei evaluări financiare: băncile se împrumută între ele cu 3,4%, când pot lua cu 2,5% de la BNR
  13. Adică vreti să cred că sunt atât de proaste să piardă? Nu. 
  14. E doar un joc!

De ce e important să înțelegem chestiile astea? Măcar pentru a ști cum ne mint fariseii care apar pe la tv sau publică rapoarte economice pe propriile pagini de blog sau facebook sau, mai grav, despre cum manipulează BNR o întreagă piață monetară și financiară, arâtând, pe propriul site, o inflație care nu are corespondent decât în IPC(indicatorul de creștere a prețurilor), dar nu și în puterea de cumpărare raportată la moneda națională.

Ocazie cu care, hai să discutăm despre curs:
Astăzi e 4,6665 lei/euro. La 31.12.2017 era 4,6597 lei/euro.

Vreti sa stiti cu cât a crescut cursul euro de a produs un așa mare “dezastru” de a explodat mintea nepricepuților școliți în sătucele statului Iowa din SUA? Cu exact 0,14% !!!
Vreți să știți cu cât a crescut cursul euro față de decembrie 2016 (4,5611)?
Cu 2,69%. Ce observăm? Cu ce procent seamănă? Cu procentul dobânzii pentru creditele sub un an….

Unde e inflația aia de 5 și cursul pe tobogan?

Adrian Câciu

În încheiere, tot ceva despre “criză”:
Agricultura României va continua trendul de creștere și în acest an, cu o creștere de peste 8%. Care se adaugă astfel la creșterea de 12,5% înregistrată în anul 2017.

Vom avea astfel, la sfârșitul anului 2018, o agricultură cu 20% mai capitalizată, ceea ce, în cifre absolute, reprezintă un plus de 7,4 miliarde euro valoare adăugată și capital de lucru (valoare producție marfă). Ok.

Apropos, să vină marii gânditori economici din zona liberală și să aducă în agricultură 5,7 miliarde euro bani europeni într-un an jumătate, iar dacă tot îi duce capul să pregatească investiții în sectorul agricol de încă 12 miliarde euro în următorii 5 ani din parteneriate publice private și investitii directe.

Dacă vă intereseaza sursa datelor despre bănci, vedeți pe site la BNR, raportul lunar.

Hai, să aveti o zi bună! Cu portocale sau fără!

Mergi Sus