#analize în #economie și #fiscalitate

Author

sci3nc3

sci3nc3 has 6 articles published.

EP. 6 ~ Care este adevărul despre dezechilibrele macroeconomice.

în Curs de Macroeconomie de

Economia reprezintă o realitate dinamică, un sistem integrat de sectoare, ramuri şi activităţi productive, de repartiţie, schimb şi consum, juridice, economice, organizatorice şi social-culturale. Aceste activităţi sunt realizate şi asigurate de către agenţii economici şi ghidate, înainte de toate, prin “mâna invizibilă” a pieţei, prin mecanismele acesteia.

Dar, la scara economiei naţionale, ele nu se pot desfăşura în condiţii optime, în corelaţie cu trebuinţele indivizilor şi ale societăţii, fără o anumită stare de concordanţă, denumită echilibru macroeconomic, între toate sectoarele şi ramurile, între componentele mecanismului economic, care deşi se află într-o anumită interdependenţă, au o funcţionalitate proprie şi sunt în mişcare. Drept urmare, problema echilibrului macroeconomic (echilibrul general al economiei) ocupă un loc important în teoria şi practica economică. Definirea echilibrului variază de la o teorie la alta, dar conceptul de bază rămâne acelaşi.

În condiţiile economiei de piaţă concurenţiale, echilibrul economic se manifestă sub forma unei stări proprii pieţei, generată de acţiunea agenţilor economici în calitatea lor de producători – vânzători şi de consumatori – cumpărători.
Agenţii economici producători urmăresc maximizarea profiturilor lor, în timp ce agenţii economici consumatori, satisfacerea trebuinţelor lor.
Altfel spus, echilibrul macroeconomic exprimă starea de concordanţă relativă dintre cererea şi oferta agregate, în cadrul sistemului de pieţe, la nivelul economiei naţionale.

Din modul de acţiune şi de comportare a acestor agenţi economici pe piaţă, în funcţie de propriile lor interese, echilibrul economic concurenţial apare sub forma raportului dintre cererea şi oferta ce se manifestă pe pieţele bunurilor economice, pieţele monetare şi de capitaluri, piaţa muncii, care, în unitatea şi interdependenţa lor reprezintă forme parțiale (echilibre parțiale) de existenţă a echilibrului macroeconomic.

Ansamblul echilibrelor parţiale dintr-o economie se oglindeşte în echilibrul economic general.
Există, în acest caz, o relaţie ca de la parte la întreg: asigurarea echilibrelor menţionate, în dinamică, se reflectă favorabil în cadrul echilibrului macroeconomic, după cum eventualele disfuncţionalităţi ale acestora afectează buna funcţionare a economiei naţionale în ansamblul ei.

Economia naţională se află în echilibru, atunci când ea realizează acel volum al producţiei pe care poate să-l producă, dispunând de potenţial productiv necesar şi în condiţiile în care cantitatea respectivă de bunuri este cerută de piaţă. Producţia optimă presupune, deci, situaţia când cantitatea de bunuri oferite (bunuri de consum şi bunuri capital) este egală cu cantitatea de bunuri cerute. Aceasta înseamnă că rata de creştere a producţiei este egală cu rata de creştere a cheltuielilor, că nu există nici supraproducţie şi nici subproducţie.

Echilibrului macroeconomic este însă unul dinamic și nu poate fi comensurat sub forma unei constante. Activitățile economice se raportează continuu la o tendinţă obiectivă de adaptare, de corelare în dinamică a ofertei la exigenţele cererii şi de realizare a concordanţei necesare dintre aceste mărimi, de fiecare dată la un alt nivel. Această dinamică presupune modificarea sistemului economic, ca urmare a modificării raportului dintre resurse şi nevoi, dintre cererea globală şi oferta globală. Acesta presupune mişcarea subsistemelor economiei naţionale, ruperea coerenţei structurilor existente şi crearea de noi compatibilităţi structurale, adică restabilirea unui nou echilibru, după care urmează reapariţia dezacordurilor între structurile interne ale economiei care la rândul lor trebuie echilibrate.

Ca să fie mai ușor de înțeles de ce există această dinamică, trebuie spus că factorii care influențează această dinamică sunt

  1. Populaţia, care determină schimbări corespunzătoare în ansamblul cererii;
  2. Dezvoltarea tehnologică care duce la apariţia unor noi trebuinţe, noi subramuri, la modificări în structura şi nivelul lor şi, implicit, la schimbări ale ofertei şi cererii globale, la ajustări ale raportului dintre acestea;
  3. Comportamentul agenţilor economici, care se schimbă mereu, atrăgând după sine noi orientări în folosirea veniturilor, pentru consum şi pentru investiţii, precum şi în plasarea capitalurilor în afaceri;
  4. Limitele resurselor naturale, care acţionează restrictiv, impunând restructurări în alocarea şi combinarea factorilor de producţie etc.

Conceptul dezechilibrului economic.

Cauzele fundamentale ale dezechilibrelor macroeconomice se referă, fie la excesul de ofertă care se concretizează în imposibilitatea vânzării unei părţi a bunurilor produse şi în neutilizarea unei părţi din forţa de muncă disponibilă, adică în creşterea şomajului, fie la excesul de cerere care reprezintă o combinaţie mai gravă prin implicaţiile sale economico-sociale, întrucât conduce de regulă la manifestarea simultană într-o economie a celor două fenomene – inflaţie şi şomaj.

În economia contemporană, realitatea arată că agenţii economici care sunt susceptibili de a economisi, în general, nu sunt aceeaşi cu cei care iau decizia de a investi, existând posibilitatea dezechilibrului economic, dereglarea raportului dintre cererea şi oferta globală faţă de nivelul de echilibru.

Mărimile măsurabile, care se compară şi care evidenţiază egalitatea sau inegalitatea dintre ele, sunt rezultatul acţiunii conjugate a unor forţe opuse. În cazul echilibrului, ele se anulează reciproc, în timp ce în situaţia de dezechilibru, unele devin preponderente în raport cu altele.
Dezechilibrul economic general reflectă acea situaţie a unei economii, caracterizată prin dereglarea raportului dintre cererea globală şi oferta globală, în cadrul sistemului de pieţe (piaţa bunurilor, piaţa monetară, piaţa muncii etc.).

În acest sens, se poate spune că cele mai semnificative dezechilibre dintr-o economie naţională sunt: stagnarea sau contracţia producţiei; inflaţia sau deflaţia; subocuparea (şomajul), lipsa lanturilor de producție integrate, decalajele structurale în materie de venituri și consum etc .
Dezechilibrul economic se poate interpreta fie ca o stare normală a dezvoltării economice, fie ca o stare anormală a fucnâionării economiei.
Indiferent de caracteristica stării sale, dezechilibrul economic (ca şi echilibrul dinamic) se manifestă, în condiţiile mişcării reale a vieţii economice, nu în mod absolut, ci ca tendinţă.

Dezechilibrele manifestate şi percepute ca stări normale ale activităţii economice sunt acelea care însoţesc dezvoltarea economică de ansamblu şi sunt, în consecinţă, acceptate de societate (de exemplu, într-o activitate economică depăşirea cheltuielilor de către venituri reprezintă o formă a dezechilibrului normal; această situaţie întâlnită în majoritatea activităţilor agenţilor economici stă la baza înviorării ofertei de bunuri economice şi satisfacerii corespunzătoare a cererii).

Dezechilibrele cunoscute ca stări anormale într-o activitate economică sunt acele dezechilibre nedorite şi general neacceptate de societate, care pot provoca tensiuni sociale şi politice şi care sunt reflectate de regulă în scăderea economică (de exemplu, creşterea deficitelor, bugetar, comercial sau structural, pot provoca presiuni pe partea de realizare a unui spațiu fiscal suplimentar, pe cursul de schimb sau pe restructurarea unor cheltuieli bugetare cu consecințe socio-economice. De asemenea scaderea bruscă a activităților de producție, în contextul unei cereri crescute si a unei ocupări optime poate semnala un dezechilbru sectorial cu efect de contagiune).

În funcţie de cele două stări amintite, formele fundamentale ale dezechilibrului economic general, în cadrul unei economii de piaţă concurenţiale, sunt: presiunea şi absorbţia.

Presiunea este considerată expresia unui dezechilibru normal şi se caracterizează prin existenţa unei oferte execedentare, ceea ce înseamnă că vânzătorii „aleargă” după cumpărători, adică vorbim de o piaţă a cumpărătorilor (buyers market) și de competiție. Starea de presiune presupune o concurenţă acerbă între vânzători, cumpărătorii făcând selecţia bunurilor care se produc, pentru că au posibilitatea să aleagă.
Absorbţia este reflectarea unui dezechilibru anormal şi se caracterizează printr-o cerere excedentară, ceea ce înseamnă o penurie de ofertă, adică este o piaţă a vânzătorilor (sellers market). În această situaţie, cumpărătorul este cel care „stă la rând”, la nivelul acestuia manifestându-se o aspiraţie nesatisfăcută.

Aspectul important care-l interesează pe economist este trendul raportului (decalajului) dintre cererea şi oferta globală.
Dacă această marjă are o tendinţă de creştere, economia se află într-un proces de dezechilibru, şi este nevoie de politici macroeconomice adecvate pentru stoparea acestui proces.

Dacă însă decalajul dintre cele două mărimi tinde să se micşoreze, economia se caracterizează printr-un echilibru dinamic, cele două mărimi (cererea şi oferta) sunt într-un proces de adaptare una la exigenţele celeilalte, iar măsurile de politică macroeconomică aplicate trebuie să continue.

Take-Home

Când decalajul dintre cererea şi oferta globală tinde să se micşoreze, economia se caracterizează printr-un echilibru dinamic, cele două mărimi (cererea şi oferta) sunt într-un proces de adaptare una la exigenţele celeilalte, iar măsurile de politică macroeconomică aplicate trebuie să continue.

Adrian Câciu


EP. 4 ~ Inflația

în Curs de Macroeconomie de

Inflaţia este general resimțită ca un proces de creştere persistentă a nivelului preţurilor.      

            În perioadele în care se manifestă fenomenele inflaţioniste, influenţa preţurilor care cresc este mai mare decât a celor care scad, astfel încât, pe total, nivelul mediu al preţurilor va creşte.

            De obicei, o creştere a nivelului mediu al preţurilor de sub 1% anual nu este considerată inflaţie.

            Un nivel al inflaţiei între 1 şi 3 % pe an este considerat rezonabil pentru o economie în expansiune, iar o astfel de inflaţie se numeşte inflaţie târâtoare. Mai este cunoscută și sub denumirea de inflația liniștită

            La polul opus se situează situaţia în care inflaţia este de peste 50% pe lună, caz în care avem hiperinflaţie.

            Pe termen lung inflaţia este prezentă în orice economie.

            Deflația reprezintă opusul inflației. Ea este marcata de o scădere a prețurilor, iar efectul în economie este invers celui care este generator de inflatie, respectiv se înregistrează o scădere a cererii, iar oferta nu mai are cum sa fie valorificată. Nefiind valorificată ea generează costuri suplimentare dar prelungesc implicit și ciclul de productie (cu costuri) și duc la scăderea consumului.

            Deflatia este primul pas către căderea economiei, respectiv către restrângerea activităților economice, prin creșterea costurilor ofertei, prin întreruperea ciclurilor economice și creșterea șomajului, pe cale de consecință.

            Cum măsurăm dacă un preț al unui bun crește fată de prețul altui bun, dar în același timp prețul altor bunuri scade? Cum ne dăm seama că există schimbare în prețuri ale unui bun față de altele sau chiar a unui bun fața același bun, dar raportat la alt moment de timp? Cum observăm schimbarea de preturi în întreaga economie?

            Aceste observări și măsurători le facem prin intermediul unor indicatori.

            Indicatorii prin intermediul cărora este măsurată inflația sunt:

            Cei mai importanţi dintre aceştia sunt:

            a) indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC);

            b) indicele preţurilor de producţie (IPP);

            c) indicele general al preţurilor (IGP);

            d) deflatorul PIB.

            Indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) măsoară evoluţia preţurilor unui coş de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodărie reprezentativă.             Componentele acestui coş şi ponderea acestora în cheltuielile totale sunt determinate de către Institutul Naţional de Statistică pe baza unor studii efectuate prin sondaj asupra gospodăriilor din România.

            Indicele preţurilor de producţie (IPP) măsoară evoluţia preţurilor în stadiile anterioare consumului final, respectiv preţurile materiior prime, al semifabricatelor şi ale produselor finite înainte a fi livrate pe piaţă.

            Indicele general al preţurilor (IGP) măsoară evoluţia tuturor preţurilor din economie, respectiv atât a preţurilor bunurilor consumate de către gospodării cât şi a preţurilor bunurilor care intră în procesele de producţie. Acesta reprezintă cel mai general mod de măsurare al inflaţiei.

            Deflatorul PIB arată evoluţia nivelului mediu al preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor incluse în PIB, şi se calculează astfel:

            Deflatorul PIB = PIBreal/PIB nominal*100

           Despre ce reprezinta PIB nominal si PIB real, ne uitam în episodul doi când am discutat de acest subiect.

Diferenţa dintre IGP şi deflatorul PIB provine din structura diferită a bunurilor şi serviciilor care sunt incluse în fiecare dintre aceştia.

            Dacă deflatorul PIB se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor produse în interiorul ţării, indicele general al preţurilor se calculează ţinând cont şi de produsele importate.

            Cele mai generale măsuri pentru inflaţie sunt indicele general al preţurilor şi deflatorul PIB.

            În aprecierea indicatorilor care descriu inflaţia apar şi diverse probleme, cum ar fi:           a) pentru toţi indicatorii, pe parcursul perioadei analizate ponderile cantităţilor consumate se presupun a fi nemodificate. Această ipoteză nu este absolut corectă (satisfăcătoare), deoarece pe parcursul unui an apar diverse efecte de substituţie datorate modificărilor preţurilor, ceea ce conduce la modificarea ponderilor cu care bunurile şi serviciile intră în calculul indicilor corespunzători.

            b) altă problemă o constituie creşterea calităţii bunurilor şi serviciilor. De exemplu, calitatea televizoarelor a evoluat permanent, trecând de la cele alb-negru la cele color. Preţurile, de asemenea au crescut, însă nu mai este vorba de acelaşi produs. În statistică se înregistrează doar creşterea preţului la produsul “televizor”, fără a se ţine seama ce modificările calitative. Astfel, creşterea preţurilor datorită creşterii calităţii produselor nu mai poate fi privită drept inflaţie.

            c) în mod analog apare problema produselor noi, care nu au existat în perioada anterioară, dar vor intra în uzul curent în perioada curentă. Pentru acestea nu există un termen de comparaţie, deci şi estimarea influenţei acestora asupra modificării preţurilor este dificil de evaluat.

            CAUZELE INFLATIEI:

            a) Inflaţia prin salarii şi prin costuri

            Orice creştere a salariilor conduce la creşterea costurilor de producţie, şi de aici, la creşterea preţurilor, deci la inflaţie.

            De asemenea, creşterea costurilor de producţie datorată creşterii preţurilor materiilor prime, a materialelor sau energiei va determina creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor finale, contribuind la creşterea inflaţiei.

            În cadrul inflaţiei prin costuri o formă distinctă o constituie inflaţia importată. Acest tip de inflaţie se manifestă într-o economie puternic dependentă de mediul extern datorită creşterii preţurilor mondiale (de exemplu la combustibili, materii prime etc.).

            Creşterea preţurilor pe piaţa mondială va conduce la creşterea costurilor de producţie generate de bunurile şi serviciile importate, şi de aici creşterea preţurilor interne.

            b) Inflaţia prin cerere

            Creşterea cererii de bunuri şi servicii mai rapidă decât creşterea ofertei va determina creşterea preţurilor.

            Creșterea veniturilor (prin salarii și pensii) generează o creștere a cererii, în general de bunuri de larg consum, dar și de servicii și credite, care sunt reprezentate de o oferta limitată la momentul creșterii cererii.

            Efectul imediat al cererii mai mari decât oferta este scumpirea ofertei.

            Scumpirea ofertei se face prin creșterea preturilor de valorificare și avem iar o creșțere de inflație. Aceasta este o inflație conjuncturală, deoarece scumpirea ofertei nu este întotdeauna suficientă pentru acoperirea cantitativă a cererii și este urmată de diversificiarea si multiplicarea ofertei. Această diversificare și multiplicare a ofertei este de natură să echilibreze raportul cerere-ofertă și astfel că fenomenul devine invers, respectiv prețurile incep sa scadă și, pe cale de conseință, inflația scade.

            Creșterea cheltuielilor guvernamentale în zona bunurilor și serviciilor precum și în zona cheltuielilor de investiții, generează o creștere a cererii, care, la momentul initial este mai mare decât oferta. Se petrece același fenomen, de scumpire initiala a ofertei, iar această scumpire se reflectă în inflație. Evident ulterior, un astfel de proces se inversează, oferta crește, se diversifică și multiplică, iar inflația scade.

            c) Inflația generată de politica monetară

            Creşterea masei monetare (a ofertei de monedă) poate constitui o nouă sursă de creştere a preţurilor.

            Creşterea masei monetare, însoţită de creşterea producţiei, poate conduce la reducerea ratei dobânzii, de aici la creşterea cererii pentru investiţii, şi implicit la creşterea preţurilor.     

            În cazul unei întârzieri între momentul creşterii ofertei de monedă şi creşterea producţiei în cadrul sectorului real, atunci creşterea de masă monetară se îndreaptă în totalitate către preţuri, respectiv se va regăsi într-o creştere a inflaţiei.

            Ca și concluzie sau ca și final al acestui episod, inflația linistită sau târâtoare, inflația care este sub 3%, nu este o inflație care să genereze îngrijorare, fiind ușor de gestionat și influențat. Ceea ce este  îngrijorator este atunci când apare hiperinflația, adică preturile cresc brusc cu peste 50% lunar, pentru că într-o astflel de situație este evident că nu acționează niciuna din cauzele obișnuite, ci este vorba de șocuri, iar pentru a diminua efectele unui șoc, trebuie întâi să identifici cauza acestuia. O astfel de inflație, hyperinflația va fi întotdeauna neanticipată și va produce efecte negative în lanț pentru toată lumea.

Take-Home

Inflație bună pentru economie = sub 3%.

Inflatie rea pentru economie = Hiperinflație, o creștere lunară cu peste 50% a preturilor .

Deflație = rea pentru economie.

Adrian Câciu

            Inflație bună pentru economie = sub 3%

            Inflatie rea pentru economie = Hiperinflație,o creștere lunară cu peste 50% a preturilor  

            Deflație = rea pentru economie.

            Vom învăța, într-un episod viitor, că inflația poate fi folosită ca o soluție pentru rezolvarea unor probleme majore în economie, cum este ieșirea din recesiune sau evitarea recesiunii.

            O să vă prezint, de asemenea, în alt episod, când vom vorbi de multiplicatori în economie, care este efectul pozitiv al cresterii veniturilor și cum se produc efecte de runda a doua în economie, prin factorul de multiplicare și câtă multiplicare produc la rândul lor celelalte cheltuieli guvernamentale, mai ales cele de investiții despre care vi se spune atât de mult, dar nu vi se prezintă efectul macroeconomic imediat. Înțelegeți despre aceste aspecte și din prezentarea pe care o găsiți tot pe aceasta pagina, la rubrica programe și idei. O să vedeți diferențe mari în multiplicarea rezultatelor economice și atunci veți ințelege de ce este oportun să alegi unul sau altul dintre stimulii economici de natură să conducă la creștere economică sau sa alegi o combinație între acești stimuli. Tot în cadrul procesului de multiplicare vom afla și cum se inversează rolurile între cerere și ofertă pe parcursul derulării fluxurilor economice generate de stimulul initial.


Un #Tête-à-Tête interesant cu Dl. Prof. Cristian Păun în urma căruia profesorul arată lacune în înțelegerea unor fenomene macroeconomice (…vezi comentarii).

în #TêteàTête/De pe #Facebook de

Un #Tête-à-Tête interesant cu Dl. Prof. Cristian Păun în urma căruia profesorul arată lacune în înțelegerea unor fenomene macroeconomice (…vezi comentarii).


Discuția a avut loc aici …

Studiu de caz, pentru o buna informare … articol scris In BNR de angajatii lui Manole Isarescu si servit unui site…

Posted by Lucian Isar on Thursday, June 27, 2019

Tête-à-Tête aici …

Lucian Isar – Posts
  • Adrian Câciu E pixul lui Oanță. Și stilul.
    • Lucian Isar Nu cunosc cine este acest Oanta de care vorbiti.

      Este un angajat la BNR, fost ziarist?
    • Adrian Câciu Da. Postările sale au același mod de construcție a argumentației. Iar tabelele au mai fost folosite când s-a luat de senatorul Daniel Zamfir.
    • Lucian Isar Credeam ca domnul Vasilescu este cel care concateneaza tabelele pentru opiniile independente plasate in presa
    • Adrian Câciu Posibil. Unul le-o face, unul le-o lansa. Nu le cunosc competențele, însă as putea afirma ca nu ar prinde vreun loc la o alta banca centrala
    • Lucian Isar Nu se discuta, ca de asta BNR este capturata de gruparea lui Manole Isarescu pentru a mentine nivelul …
    • Cristian Paun Adrian Câciu Ideea e daca ce spun acele tabele e real sau nu! Aveți altele? Că eu știu că hahalera de Zamfir nu a venit niciodată cu vreun tabel! Iar de studiu de impact la mizeriile legislative ale lui Zamfir nu s-a pus problema niciodată! De neconstituționale știm că sunt… și mai știm și de creditul de un milion de euro dat în plată de musiu fratele lui Zamfir… Aveți totuși alte tabele care să infirme ce spune acel articol? Subt foarte interesat să le studiez…
    • Adrian Câciu Cristian Paun, vaiii, nu. Tabelele sunt reale. Nici nu le-am contestat. Aici era vorba doar de cum se răspândesc unele lucruri de către unii angajați ai BNR. În rest, nu ma interesează problemele lui Daniel Zamfir și eventualul conflict de interese de care spuneți. Nu sunt adeptul legii dării în plată. Al IRCC, în schimb da, indicator introdus de un membru CA al BNR, Gherghina pe numele lui. Așa cum consider ca nu trebuia lăsat cursul la 4,76 doar de dragul războiului Valcov-Isărescu. Sunt multe altele, recomand sa nu ma confundați cu Zamfir. Referitor la performantele mandatului actualului guvernator, lipsește un tabel. Acela al locului României în UE la intermediere financiara. Asta spune multe. Și mai ales asta înseamnă cauză structurala a lipsei convergenței reale. Dacă dansul îl prefera pe Vasilescu și nu oameni ca noi, care mai vedem cum se mișcă lucrurile în lume, asta e. Sa se spele liberalii pe cap cu domnia sa
    • Cristian Paun Adrian Câciu Aha… credeam altceva! Scuze… Tabelele se raspândesc cam la fel cum se plimba instalatorul pe la televiziunile prietene! El e chiar mai mobil ca mai merge și pe la soția platita gras să îi promoveze aberațiile și elucubrațiile…
    • Adrian Câciu Cristian Paun, ei, acum nu fiți invidios. ?
    • Adrian Câciu Cristian Paun, pe soție. Folosesc însă prilejul sa transmit prin dumneavoastră recomandarea către angajații BNR sa aibă grija la mesaje transmise în public. Mai ales Lazea și Croitoru. De persoana pe care am menționat-o inițial nu e cazul. E prea mic în puzzle.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Da ce treaba am eu? Va dau mailul lor sau in privat telefoanele lor… am ajuns si centralist?
    • Adrian Câciu Ma gândeam ca dacă v-a deranjat ca am vorbit de prietenul Oanță sunteți foarte atent. Ușurel, ca știți ca nu tine cu mine. Avem aceeași școală și aveți un leat mai puțin.
    • Lucian Isar Cred ca lipseste In primul rand graficul cu ratarea tintei de inflatie
      Singurul obiectiv BNR
      Din 2005 cand a fost introdus BNR a nimerit doar in anul 2012

      Spune multe despre performanta
      In rest vad ca tot schimbati subiectele pentru a nu se discuta concret de Manipularea pietelor de catre Manole Isarescu pentru a pune presiune pe politicieni si a fi reales
    • Cristian Paun Lucian Isar Pai si guv de a marit pe datorie nu are niciun rol in asta? Ce macroeconomie ati invatat?
    • Cristian Paun Adrian Câciu Aha! Deci acum e cu care are leatul mai mare! Bun argument la tabelele alea… ma retrag din dezbatere! Nu am nicio sansa, avand in vedere ca sunteti in simbrie la Tanti Vio! Succes…
    • Adrian Câciu Cristian Paun, am sa intervin pentru ca este un subiect pe care îl rostogoliti și nu are la baza nici o cifra, deși va referiți la macroeconomie. Ce a marit guvernul pe datorie? Cum va explicați afirmația în contextul în care necesarul de finanțare a scăzut an de an, ca ponderi în PIB, datoria publica a scăzut ca pondere în PIB(singurul indicator folosit în macroeconomie, nu valoarea absoluta a datoriei, cum știu ca spuneți dvs). Spațiul fiscal creat de creșterea economica a permis o creștere a veniturilor bugetare. Și acum sa revenim la inflatie: care sunt cei trei factori care au dus la creșterea inflației peste 2%(ca să înțelegeți în termeni macroeconomici, creșterea veniturilor populației avea ca efect ridicarea inflației la 1,8%, calculam cu pixul în mână)? Preturile reglementate (doua componente în ele, una pe an) și combustibilul. Unde a fost colaborarea BNR cu guvernul?
    • Adrian Câciu Cristian Paun, nu trebuie sa fugiți. Și dvs sunteți în simbrie la tanti Cati Andronescu, dar eu nu va reproșez asta. Suntem economiști, avem viziuni diferite, dar progresul se naște din contre profesionale. PS sa nu spuneți ca sunteți independent, ca nu sunteți cum e Bogdan Glăvan care măcar e în privat.
    • Lucian Isar Dumneavostra ati inceput sa priviti economia romaniei in 2017?

      BNR este institutie independenta si are un singur mandat stabilitatea preturilor


      Isi alege singura tinta si o rateaza

      Guvernul a stat in tinta de deficit de ceva vreme, cu exceptia guvernului Ciolos
    • Lucian Isar Macroeconomia invatata de mine a fost predata de profesori atat din Romania precum si din alte tari cu traditie si mie mi-a placut nu doar studiul dar si matematica
    • Cristian Paun Lucian Isar Preturile sunt de la mama lor instabile! Cititi o carte de economie cu creionul in mana si cu rabdare….
    • Cristian Paun Adrian Câciu Ponderi in PIB? Pai PIB ala de este numitorul ponderii e umflat de datoria de la numarator? Sigur ca da ca e C+I+G+(X-M) unde G si C au creacut prin datorie publica si privata. Ia verificati dvs volumul datoriei publice in ultimii 3 ani si, eventual, impartiti si la populatie sa il faceti per capita. Ce va da? Asta cu hai ca e constant in PIB e de gâgă rău!
    • Cristian Paun Lucian Isar Aha! Si mie… dar nu le incurc. Economia e stiinta, matematica e limbaj ca logica cu aplicabilitate foarte limitata in economie! Mult mai limitata decat in fizica…
    • Adrian Câciu Cristian Paun, ma bucur ca urmați cursurile mele gratuite de macroeconomie. Și cum e ce spuneți? A crescut PIB-ul doar cu datoria? Asta chiar e de gâga, nu rău, cumplit
    • Adrian Câciu Cristian Paun, dar ați ocolit chestia cu inflația. Unde a fost colaborarea BNR cu guvernul? Și doi: ați făcut calculul impactului în inflație al creșterii veniturilor populației? Puteți contesta procentul de 1,8% pe care l-am indicat? Puteți contesta faptul ca Guvernul Cioloș risca sa ducă din nou economia în zona de inflatie negativa?
    • Cristian Paun Adrian Câciu Are Mitroi un video cu sigla PSD! Dati pe el!
    • Adrian Câciu Cristian Paun, apropos de asta, foarte urât ce ați făcut. Cum l-ați jignit, deși dvs sunteți consilierul lui Orban și de mulți ani faceți propaganda politica prin ASE. Și totuși, nu ați fost jignit de către Mitroi sau alții. Deși, la câte minciuni spuneți, oricine fără educație v-ar jigni. Una din minciuni e spusa chiar mai sus, într-un comentariu unde folositi o șmecherie de snobism suficient(adică se aduce în față o formula) și se spune minciuna propagandistic cu un aer semidoct. Stimate domnule profesor, v-am mai spus ca îmi pare rău că nu fac acum facultatea de relații economice internaționale pentru ca ați fi meritat sa vi se dea lecții de la un student despre cum sa te porți în societate, dar și de economie în general sau specific. PS eu credeam ca după gafa pe care ați făcut-o la comentariul cu PIB-ul, ori ștergeți comentariu ori băgați capul în nisip ca struțul. PS2 a se vedea episodul 2 din cursul de macroeconomie pe care îl pun gratuit la dispoziție. A se înțelege ca știm cum se formează PIB. A se înțelege ca este imposibil sa se formeze pe datorie. Hai ca nu a ajuns Păun sa ne învețe macroeconomie. Succes și mai ales civilizați-va. Înțelegeți ca doctrina pe care o proslăviti nu se va aplica nicăieri în lume. Răspundeți la întrebările cu inflația daca puteți!
    • Cristian Paun Adrian Câciu Eu cred ca exact ce spuneti e exact in tabara dvs. Parca aveati si dvs un video?
    • Adrian Câciu Cristian Paun, evident. Dumneavoastră nu ați avut video cu sigla, dar filmări propagandistice aveți. E vreo problema? Puteți nega ce spun eu acolo?
    • Adrian Câciu Cu cifre, cu dovezi, nu cu gargara.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Ala cu dublul standard cu branza e total! Radem toti de el! Daca mi-ati fi fost student ati fi aflat ca deflatia nu e o problema… si multe altele!
    • Adrian Câciu Cristian Paun, culmea, da. PS aia cu dublul standard al lui Adrian este exact cum e creșterea PIB pe datorie. Păun folosește un eufemism și cade în ridicol. Și noi radem de afirmația dvs.
    • Adrian Câciu Uite ce va recomand: adaptați-va la lumea economica contemporana. Nu mai e vremea pentru teoriile lui von Mises sau Milton Friedman. Adaptați-va și creați economie. Deocamdată copiați principii, instrumente și metode de la cele doua scoli și le spuneți ca postulate personale. Faceți ceva. Fiți antreprenor. Nu mai dați consultanta în contracte cu statul. Riscați economic. Faceți bani reali nu subvenționati. Poate după, veți putea deveni un economist veritabil.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Pai nu am vaxut nicio cifra de la dvs care sa infirme tabelele BNR! Doar ca au fost bine distribuite in presa, ca e pixul lui Oanta, ca mai puteau fi puse tabele cu orice altceva… aveti cifre? La cele prezentate deja de BNR? Cu care eu sunt in acord total. Am adus si eu date similare de-a lungul timpului. Daca nu aveti alte date inseamna ca articolul are dreptate: Zamfir e pe langa subiect si oug 114 plus legile lui Zamfir de legi au plecat de la niste minciuni grosolane….
    • Adrian Câciu Cristian Paun, ce bine ca reveniți la subiect. Puneți tabelul cu intermedierea financiara. Puneți și tabelul cu ținta de inflatie și inflația anuala, cum v-a rugat domul Isar. Și nu în ultimul rând, sunteți în conflict de interese exact cum ați indicatSee More
    • Cristian Paun Adrian Câciu Friedman si Mises fac parte din scoli de gandire economica diferite. Unul e liberal clasic si unul monetarist. Liberalismul clasic e fundamentul stiintei pe care pretindeti ca ati studiat-o si o stiti. Deci imi cereti sa renunt la economie! Sa ma lepad de ea! Ha!
    • Cristian Paun Adrian Câciu Daca ati fi citit postarile mele ati fi vazut macar ppt-ul meu cu privire la banci si presupusa lor ticalosie. Stiti cat e ROE in banci in 2018? Dar in IT?
    • Cristian Paun Adrian Câciu Nope! Am lucrat cu GEA pe contracte cu mediul privat! POS-CCE, proiecte de investitii mari cu firme mari din Romania. Nu am competente pentru strategii de judet. Portofoliul acelor firme care au dezv niste proiecte mari de investitii e foarte fain si sunt mandru de el… asta asa ca sa va elimin niste dubii!
    • Cristian Paun Adrian Câciu Si nu mai lucrez cu GEA de 6-7 ani, am declaratia de avere publica. ? inventati tampenii, tipic…
    • Adrian Câciu Cristian Paun, da și le amestecați teoriile. Nu domnule, va recomand sa fiți un economist cu viziune. Nu un profesor care devine ridicol fiind rupt de realitatea economica. Priviți economiile din Uniunea Europeană, învățați, încadrati, creați. Dacă ați avea viziune ați putea să faceți calculul impactului wageledgrowth în inflație. Ați observa ca nu el a dus inflația la 5. Dacă ați avea deschidere în competențele economice ați observa ca exista și alte instrumente decât cele promovare de dumneavoastră pentru ca bunăstarea sa existe la națiuni. Probabil aveți contracte pentru a promova anumite idei, dar vedeți dumneavoastră, nu trebuie sa va bateți joc și de PNL în propovăduirea acestor idei. De aia pierd alegeri.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Desi devine interesanta discutia… ma opresc! Orice altceva e mai important, avand in vedere ce debitati pe aici! O sa adaug si video cu dvs cu sigla PSD. Vreau sa fac o dezbatere pe marginea lor odata! Trebuie sa imi fac timp ca merita! Va implor… mai faceti filme cu “Expertul”! Salutari dl. Mitroi… e o mare dezamagire pt mine! Si nu doar pentru mine…
    • Adrian Câciu Cristian Paun, sa vorbim de banci? Ca spuneți de ROE. De ce conducerea BNR a menținut în viata 34 de bănci, când funcționale sunt doar 8, iar rezultate pozitive au doar 5? (excludem ultimii doi ani). Nu cumva ca să puteți face șmecheria asta cu ROE ca medie a randamentelor? (o preluați pe nemestecate de la angajații BNR). Chestiunea cu IT na bucur ca ați promovat-o. Ați adus partidul la 20% prin promovarea ei.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Are Iancu Guda de la Coface datele pe sectoare. Intrati la el pe pagina de internet. Eu am obosit!
    • Adrian Câciu PS nu inventez tâmpenii. Apar lucrurile public.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, succes. Se pare ca sunteți foarte complexat dacă singurele argumente sunt atacul la persoana. Stiti cum e? Negați cifrele dacă puteți și lăsați atacul la persoana. Va folosiți de instituția ASE pentru a face aceste afirmații. Și asta nu e în regula. În bula dumneavoastră oți avea fani. În România sunteți nefrecventabil. Hai, puteți ajunge precum Andrei Caramitru? Nu puteti?! Vedeti, asta spun! Debitati invective amestecate cu afirmații semidocte. Și nici nu acceptati contraargumentarea lor. Ne despărțim ca și ultima data. Când nu ați mai avut argumente, ați atacat. Succes. Slăbuț personaj
    • Bondar Ioan Problema lui Câciu nu este ca nu stie meserie ci ca este in barca gresita.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Aia cu IT a fost scoasa din context. Am explicat-o la momemtul respectiv. Cota unica e cheia si un principiu liberal clasic enuntat cu un secol jumatate de liberalii clasici de atunci (eu l-am citat pe Bastiat).
    • Cristian Paun Bondar Ioan Uneori esti in barca gresita si pentru ca nu stapanesti niste concepte de baza din meseria ta. Esti nesigur de ele! Sau de tine! Ma rog… Economistii autentici ar trebui sa fie liberali. Caci economia nu este keynesism sau neokeynesism. Are la baza, cum spuneam, idei din liberalismul economic clasic. Cu care keynesismul a intrat mereu in coliziune. Ce spune dl Caciu la adresa mea, cum ca nu as fi (ca liberal clasic) in acord cu vremurile spunea si Keynes despre A. Marshall. Mereu keynesistii au avut impresia ca sunt vizionari dar, in fapt, au pus intre paranteze stiinta economica. Paranteze mari.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, eu stăpânesc foarte bine profesia pe care o am. Ceea ce va întreb public este se prezentați în care economie a fost aplicata vreuna dintre doctrinele pe care le susțineți? Într-un articol din Capital am aratat ca asa ceva, dar parțial, s-a aplicat în Chile și în China. Inainte sa va dați deștept cu teorie pura, ar trebui sa veniți cu soluții aplicate. Cota unica nu este o soluție pentru ca creează diferențe și nu tine cont de ciclurile de producție, reducând randamentul ciclurilor scurte. O a doua intrebare: este economia UE o economie sociala de piață? Și a treia intrebare: dacă este economie sociala de piață și chiar Tratatul de funcționare și Tratatul Fiscal intervin în rolul pe care îl au statele, cum explicați sau cum puteți sa credeți ca teoriile avansate de dvs. sunt compatibile cu politica economică europeana? În rest, recomand sa nu mai faceți judecați de valoare la adresa mea, pentru ca sunteți puțin mai jos, valoric vorbind și nu aveți calitatea sa ma judecați. Deocamdată nu sunteți un măsura sa elaborati politici publice, pentru simplu fapt ca va e confortabil sa fiți chibiț etern
    • Cristian Paun Adrian Câciu Pana acum 100 de ani in toate economiile. De atunci avem economii mai libere si unele mai centralizate. Studiile academice sunt clare pe sibiectul acesta: libertatea economica ajuta dezvoltarea economica. Sunt publice, sunt consistente, sunt multe studii pe acest subiect. Cele mai libere tari sunt si cele mai prospere. Cum bine spunea Friedman de care imi spuneti sa ma lepad: “Natiunea care pune mai presus egalitatea decat libertatea nu va avea din niciuna. Natiunea care pune mai presus libertatea decat egalitatea ca avea mai mult din ambele”. Eu va pot arata cu studii si date oricand ca mai multa libertate economica inseamna prosperitate si dezvoltare mai mare. Dumneavoastra puteti sa imi aratati opusul? Un studiu care sa arate ca redistribuirea duce la dezvoltare, ca e durabila dezvoltarea asta sau ca centralizarea resurselor si ca mai putina libertate economica inseamna mai multa prosperitate?
    • Adrian Câciu Cristian Paun, ideea este alta: dumneavoastră veniți și îi faceți pe toți prosti și incompetenți doar pentru ca aplica alt tip de politici economice și prezentați ideile din acele studii ca fiind singurele solutii(nedovedite niciodată practic, studii academice, de acord, teorii, dar atât). Ceea ce va recomand este un alt tip de conduita. O abordare constructiva, o critica obiectiva, nu etichete și prostii din acestea. Și nu mai asimilați persoane cu partide. Sau cu politici, integral și mai ales cu implementarea acestora. Sunt un critic al aberației cu ROBOR din oug 114(am scris în Capital ce am considerat la acel moment), dar un aderent al ideii de legare indicatorilor de dobânda cu dobânda la tranzacții. Ma rog, e pagina dlui Isar și noi am purtat un dialog offtopic. Fiți mai puțin agresiv, nu va crede nimeni nepregătit. Doar prea agresiv și cu o agresivitate gratuita. Și puteți să-i cereți scuze lui Adrian Mitroi. Preda o materie destul de rară în România și o face bine. Asa cum dumneavoastră sunteți angajat al ASE și el este. Nu e corect sa îi faceți imaginea praf doar pentru ca va place sa faceți spectacol. Dacă va pun pe amândoi la examen, sunt șanse sa ieșiți cu aceeași nota.
    • Cristian Paun Adrian Câciu nu fac pe nimeni prost! Spun insa ca mi-ar placea sa vad si celelalte argumente in dezbatere. Sa luam cazul deflatiei. Ati conchis ca e neaparat rea. Teoria economica, o parte a ei (cea clasica), spune ca e buna. Eu stiu de argumentul dvs cu deflatia ca e rea. Dumneavoastra stiti de ce zice teoria economica clasica ca e buna sau ca nu e o problema? Imi pare rau ca din aceasta “pretentie” umila si nevinovata ati inteles ce spuneti. Departe de mine gandul. Aroganta nu e la mine… si nici fuga de dialog.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Si Mitroi a conchis ca salariul minim e bun, desi aici teoria economica clasica spune ca e rau si studiile empirice din ultimii ani sunt impartite rau pe rezultate empirice. Iar enervant…
    • Adrian Câciu Cristian Paun, da, consider în continuare despre deflație ca este “rea”. Și nu este opinia doar a mea, exista(ca va plac studiile și teoriile) sute de studii care conduc la aceasta concluzie. Deflatia este primul pas către căderea economiei, respectiv către restrângerea activităților economice, prin creșterea costurilor ofertei, prin întreruperea ciclurilor economice și creșterea șomajului, pe cale de consecință.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Da! Keynes a intrat in coliziune cu teoria clasica. Deflatia e un argument la expansiunea monetara. Pentru stimulul monetar aveai nevoie de argumente. Frica de deflatie e unul din ele. Normal ca exista studii. Dar teoria e teorie: cand preturile scad puterea de cumparare creste/bunastarea omului creste. Logica economica pura.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, nu. V-ați grăbit sa credeți ca Mitroi a spus ca salariul minim e bun, în timp ce dumneavoastră comparați cu studiile despre impactul salariului minim asupra diferitelor categorii de forță de muncă. Și ați tras concluzia ca el spune prostii iar dumneavoastră ați deține adevarul(bazat pe studiile de la nivelul CE). Realitatea este ca acele studii sunt realizate cu scopul combaterii ideii lui Juncker(atenție PPE a avut primul aceasta idee) de a introduce salariul minim la nivel de UE ca fiind 60% din salariul mediu. Pe baza acelor studii, Juncker a renunțat la promovarea ideii. Ulterior, adică anul acesta, ideea a fost reluata de Timmermans. Salariul minim are alt obiectiv și nu se calculează asa impactul, dar asta este alta discutie. PS am urmărit argumentația dvs de pe pagina, referitoare la subiect, nu am vrut sa intervin, e un punct de vedere care pune accent doar pe un anume tip de efecte.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Sunt multe studii pe asta. Nu doar pe UE. Si Socol & Marinas au un studiu pe Romania care arata impact negativ pe rata ocuparii cu lag de 1. Nu vreau sa discut ca e offtopic. Lucrez acum la un articol ce va fi publicat curand afara. O sa fac public rezultatele.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, practic sunteți adeptul teoriei uciderii ofertei(când preturile scad..) în loc sa sprijiniți diversificarea ei prin creșterea cererii. Au mai încercat și alții teoria asta cu capitalismul e rău…?
    • Cristian Paun Adrian Câciu Prin cresterea puterii de cumparare pentru ca preturile scad oamenii pot cumpara mai mult din acelasi produs, mai de calitate (valoare adaugata mai mare) sau si alte bunuri. Creste cererea si preturile isi revin singure pe panta ascendenta ca bunurile sunt rare prin raport cu nevoile. Ati citit vreun economist clasic? Pe bune acum… ca din reactii pare ca nu. Asta e argumentul economiei clasice.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, sa știți ca exista alternativa la salariul minim. Antreprenoriat responsabil. Toți economiștii citați de dumneavoastra(cunoscuți de noi toți care suntem profesioniști) considera ca forță de muncă este cel mai important factor de producție. Și eu mi-aș dori o societate în care statul sa nu intervină pentru protecția angajaților. Dar, priviți antreprenoriatul romanesc. 255 mii de companii cu capital negativ. Unde probabil patronii au capitalizat avere în timp ce au acumulat datorii și au plătit prost forță de muncă. 94% din companii cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro. La noi, patronul face firma și imediat angajează. Nici nu a învârtit capitalul de lucru dar are secretara. E vorba de lipsa acuta de educație antreprenoriala. Știu ca reacțiile dumneavoastră sunt la puseele politicianiste ale unora. Dar, adevărul, în România, e undeva la mijloc.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, citit. Dar nu e fezabil. Au lacuna la partea de oferta. Ca sa întreb la fel: ați experimentat teoriile “economismului clasic”? Va spun ca sunt falimentare. Studiați ce se întâmplă cu oferta în teoria respectiva, cu multiplicarea economica și cu creșterea productivității.
    • Cristian Paun Adrian Câciu O pun aici de dragul argumentelor şi dezbaterii: https://youtu.be/WXPzsHfzYY4
      Expertul: pe scurt despre somaj
      youtube.com
      Expertul: pe scurt despre somaj
      Expertul: pe scurt despre somaj
    • Expertul: despre Agricultura
      youtube.com
      Expertul: despre Agricultura
      Expertul: despre Agricultura
    • Adrian Câciu PS având în vedere ca și datorita mintii mele, am adus 8 miliarde euro în agricultura în doar 2 ani, nu mi se pare greșit sa învăț tinerii cum se face lucrul asta. PS acele clipuri au fost contractate, sunt părți din curs, nu e problema mea cum se înțelege din montaj. Dar îmi asum afirmațiile.
    • Cristian Paun Adrian Câciu “O reacţie adecvată a guvernului la şomajul ciclic este să impună politici economice de creştere a cererii agregate, crescând cheltuielile guvernamentale, reducând taxele şi impozitele şi crescând rata de creştere a ofertei de bani.” Inconsistente logice: daca cresti cheltuielile guvernamentale si scazi taxele inseamna ca mergi pe deficit si datorie publica. Adica sacrifici viitorul pentru prezent. Curata strategie. Sau, alta inconsistenta: cresc cheltuielile guvernamentale dar nu fac investitii, fac doar firme de stat care sa faca doar cheltuieli cu salarii si zero investitii sau bunuri publice. E ok? E sustenabil?
    • Adrian Câciu Cristian Paun, nu e nici o inconsistenta. Instrumente și metode. Trebuie sa ai însă capacitatea de a înțelege. Logica dvs la prima citire este de-a dreptul puerila, sa nu spun juvenila.
    • Cristian Paun Adrian Câciu 8 miliarde ca ce? Subvenţii în agricultură sau ce?
    • Cristian Paun Adrian Câciu De curios… cât mai costă o mizerie din asta video cu siglă de partid?
    • Adrian Câciu Ca sa înțelegeți, creșterea cheltuielilor guvernamentale nu se poate face decât pe seama creșteri veniturilor cu acceptarea unei diferențe de deficit, sustenabile(adică maxim 3%). Nu crești cheltuielile pe datorie cum greșit credeți deși dacă v-ați uita la cifre ați înțelege unde greșiți. Întrați în economia aplicata, recomand sa nu mergeți doar pe logica deductibila
    • Adrian Câciu Cristian Paun, 5 miliarde subvenții, 3 miliarde investiții. Bani europeni. Plus 2 miliarde euro bani naționali, de care nu se vorbește acolo, în clip, dar în curs se prezintă politicile publice de investiții în zootehnie și acvacultura(legi votate în unanimitate și de PNL). De asta va zic, haideți sa facem politici publice economice pentru tara și sa lăsăm de-o parte lupta despre teorii. Banii astia intra în economie, au efect de runda întâi și efect de runda a doua. Multiplica capital. Cititi revista Capital pe iulie și o sa înțelegeți cum creste randamentul economic al companiilor prin primirea subvențiilor la timp. Toate au o logica, domnule.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Deci… din ăia 8 miliarde daţi deoparte 5 din start. Aici nu aveţi niciun merit. UE trimite banii ăştia pentru toţi de au pământuri şi animale.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, sunt banii României. Nu vin pe gratis, plătim bani pentru banii aia. În al doilea rand, nu se acorda apriori. Ci condiționat. De performanta, de randamente, de producție, de condiții de mediu. În 2016,aceste subvenții erau blocate. Nu mai fiți asa categoric ca pun pariu ca nu știți cât de greu se dau subvențiile asta de care spuneți ca pica din cer.
    • Adrian Câciu PS meritele mele sunt ale mele. Nu trebuie certificate de profesorul Păun. E de ajuns sa le certifice fermierii.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, dar nu îmi place sa ma laud. Ați pus clipul, am justificat. Atât. Nu ma face mai deștept dacă am lucrat bine.
    • Vladimir Putin says liberalism has ‘become obsolete’
      msn.com
      Vladimir Putin says liberalism has ‘become obsolete’
      Vladimir Putin says liberalism has ‘become obsolete’
    • Cristian Paun Adrian Câciu Sigur… că e logica dumneavoastră mai bună că e mai încurcată. Să fim serioşi. Redistribuirea de resurse dintr-un buzunar în altul prin aşa zisele politici publice (ce includ taxarea, inflaţia, deficitele, datoria publică) e o mare iluzie. Statul poate deveni angajator in contrapondere la sectorul privat însă teoria economică şi orice studiu empiric demonstrează fără echivoc că dacă iei resurse din mediul privat prin taxare acum sau viitoare (datorie publică) ca sa faci angajari la stat distrugi valoare economică nu dezvolti. Ideea este să privatizezi cât poti mijloacele de productie nu sa le centralizezi. În plus, de ce trebuie sa devina statul angajator in contrapondere la privat ca sa rezolvam somajul care nu exista pentru ca migratia mare tocmai pentru ca nu sunt multe oportunitati private, ca statul e prea mare si nu produce mare lucru? Si in plus, de ce sa fie statul angajator pe datorie si deficit in BOOM? Keynes si stimulii sai fiscali si monetari se aplicau pentru o economie in recesiune. Dumneavoastra pledati in acel articol pentru cheltuieli mai mari la stat cu angajarea populatiei intr-o economie aflata IN BOOM. Ca sa nu mai spun ca pe cazul unei economii deschise cum e Romania efectele sunt mult mai nuantate.
    • Andrei Lefter Cristian Paun Mă faceți să-mi pun la îndoială studiile de la ASE. Sincer aveți o retorică complet ruptă de realitatea economică cât și de teorie economică (modernă). Vă las mai jos și un document pe care sper chiar să îl citiți … e knowledge. Cât despre atacul asupra Dl. Prof. Adrian Mitroi, să vă fie rușine … ȘI NU pentru lipsa de spirit academic sau curtoazie profesională, că asta ține în esență de educație și e “la liber”, CI PENTRU faptul că nici măcar nu înțelegeți cât de intim și modern interpretează domnia sa comportamentul economic al consumatorilor români. Foarte urât ce am citit aici Dl. Prof. Păun.
    • Andrei Lefter Îmi cer scuze. Prof. DOCTOR Adrian Mitroi.
    • Cristian Paun Andrei Lefter Dacă ar fi să mă iau după sinteza rezultatelor de la pagina 30 şi 31 văd, mai degrabă, efecte negative. E pur şi simplu un studiu econometric care analizează impactul dinamicii veniturilor de tip salariu asupra unor agregate macro (cerere agregată, investiţii, export net). Mulţumesc de semnalare.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, este evident ca nu puteți accepta o alta viziune, pentru simplu fapt ca nu aveți o ora lucrata în sistemul privat(macro sau micro). Dar e fain sa va vad contraargumentatia. Este total aiuritoare. Nu are de fapt nici un argument. E doar logica individuală. Sincer. Adaptați-va!
    • Andrei Lefter Cristian Paun Orice analiză cu fundament tendențios va privi doar (sau va căuta asiduu) locurile unde cifrele “e cu roșu”. Scenariul 3 este unul în care o strategie diferențiată la nivel european (și nu în detrimentul unora sau altora) va produce o creștere a PIB-ului UE de 3.5%. Mă rog … Relații Internaționale a fost istoric o secție unde mergeam mai mult pentru gagici, deci efectul e minimal. Vă mulțumesc!
    • Cristian Paun Andrei Lefter E doar o corelaţie. Mai sofisticată… dar corelaţie. Logica din spatele wage-led-growth, mai ales cea aplicată la noi, e fracturată rău însă. Wage-led-growth la noi a însemnat 2 lucruri: creştere salariu minim (care e o taxă pentru cel care cumpără muncă din piaţă pentru un act antreprenorial şi un efort bugetar pentru stat care plăteşte salarii minime angajaţilor săi) şi creşterea salariilor în sectorul bugetar, mult peste cel din privat (dificultăţi suplimentare pentru privat). Aşteptările fiind ca privatul să vină cu producţie mai mare pentru a compensa cererea agregată stimulată în acest fel. Nu avea cum pentru că cumpăra munca mai scump. Nici varianta retehnologizării nu merge că sunt foarte decapitalizate firmele româneşti. Nici varianta creşterii productivităţii nu prea merge că vorbim de sectoare cu valoare adăugată mică şi foarte mică. Consecinţa: privatul din România nu a putut produce la nivelul cererii agregate mărită din pix. În final am avut 3 lucruri logice: inflaţie, deficit public si deficit comercial extern mai mare. Studiul aratat de dvs nu vorbeste de ceea ce s-a facut la noi cu titlu de wage-led-growth: salariu minim si marire salarii sectorul bugetar. Vorbeste de marirea veniturilor salariale in general.
    • Adrian Câciu Prezentați statele din lume cu economie privata și unde statul nu intervine, nu reglementează, nu joaca în economie. Restul e academicianism. Ieșiți din birou și veniți cu economie aplicata. PS eu explic instrumente și metode. Iar dacă tot vreți sa știți, economia romaneasca era în colaps în 2012. Nu mai luați ultimii doi ani, procesul e mai amplu, strategia de ocupare nu se face an la an, e politica publica multianuala, sper sa aveți capacitatea sa înțelegeți ce înseamnă stimulii economici adecvati. Uite, va propun un experiment la nivel micro: antreprenorul deschide afacerea dar nu intervine, nici cu capital suplimentar, nici cu instrumente sectoriale pe diversele componente ale afacerii. Dacă reușiți sunteți candidat la premiul Nobel pentru economie. Dacă nu, înseamnă că veți înțelege de ce statul trebuie sa existe și care este rolul sau în economie.
    • Cristian Paun Andrei Lefter Tabelul 3 confirmă caracterul inflaţionist al politicii (pag. 25): dinamicii costului unitar cu salariile (ULC) este pozitiv corelat cu deflatorul in toate tarile analizate (pag. 25). Tabelul 4 confirma acelasi lucru pe exporturi – scumpirea exporturilor ca urmare a wage-led-growth: – coeficient pozitiv intre dinamica ULC si dinamica preturilor de export (pag. 26). Ma rog… Multumesc mult de studiu. Confirma, mai degraba, ce spunem cu totii legat de wage-led-growth.
    • Andrei Lefter Cristian Paun Însă merge repede o autostradă către Europa și “să închidem” câteva fabrici pe la Essen, atâta timp cât avem avantaj cu costul forței de muncă. Iar părerea mea sinceră este că productivitatea este o urmare a creșterilor salariale și nu invers, mai ales pentru angajatul român, fie el în privat sau buget (unde efectul creșterilor salariale asupra productivității va fi și mai mare pentru că acolo este loc). Noi suntem în aceași barcă cu Europa însă e precum Titanic, unii mănâncă caviar și ascultă muzică live … pe alții îi mănâncă șobolanii.
    • Adrian Câciu Este prima data când recunoașteți ca wageledgrowth este util. Chiar dacă încercați sa îl mascați în alte corelații. Hai sa le demontam: care deficit a crescut? Cel public? Nu cred și oricum nu datorita creșterii salariilor sau pensiilor. Puneți comparativ cifrele deficitelor bugetare și vedeți dinamica. Nu exista aceasta influenta. Vorbiți de deficitul comercial. Care componenta structurala a avansat și în legătură cu ce? Consumul populației este dat de consumul privat. Dacă deficitul comercial crește, de văzut care este deficitul comercial legat de consum(o sa aflați cu surprindere ca are pondere de doar 33% din structura deficitului) și apoi de văzut ce a crescut(cantități, valori) și pe seama căror cauze(va aduc aminte ca și UE a ieșit din deflație și preturile au crescut, la aceeași cantitate). Inflatie: am spus mai sus, cea generata de creșterea veniturilor întregii populații (nu doar bugetari) e de 1,8%. Restul provine din prostia liberalizării preturilor la energie pe o piață cu comportament de oligopol. Și acum, la final. Stimulentul dat în zona bugetara a acționat ca un piston de presiune în zona privata. A crescut puterea de cumpărare a întregii populații cu 21%. Acestea sunt fapte, rezultate, iar corelatiile cu deficitele sunt doar afirmații și nu au în spate nici o cifra.
    • Cristian Paun Andrei Lefter Productivitatea nu are legătură cu salariul care e un cost pentru cel care angajează forţă de muncă. Productivitatea are legătură cu ceea ce se produce ce acel salariu. Şi nu doar cât (număr de cuie) ci şi valoarea de piaţă a ceea ce se produce de acel element de cost (cu cât vând cuiele pe piaţă, cât de uşor le vând adică rulajul etc.). Poţi, la salarii diferite, să ai productivitate diferită. Plus că venitul salarial se judecă şi prin prisma puterii sale de cumpărare (costul vieţii). Una e un salariu în Germania unde chiria pe o lună e 1000 de euro în medie şi alta e un salariu în România unde chiria medie este de 100 – 150 Euro pe luna.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, ca și PS : uite ca se poate face și o dezbatere civilizata. Ce interesant ar fi fost sa fie pe pagina mea sau a dumneavoastră.
    • Andrei Lefter Cristian Paun Da, creșterea salariilor crește prețul final al produselor și serviciilor 🙂 Nu că ar fi fost un secret … Ideea era dacă impactul creșterilor salariale are impact negativ sau pozitiv asupra creșterii economice. Iarăși confundăm Micro cu Macro.

      Vă sugerez un curs bun … https://adriancaciu.ro/curs-de-macroeconomie-gratuit/

      “However, a simultaneous decline in the wage share leads to an overall decline in EU15 GDP; hence EU15 as a whole is a wage-led economy. Furthermore, Austria and Ireland also experience negative effects on growth when they decrease their wage share along with their trading partners. The results indicate that
      a decline in the wage share has had significant negative effects on growth in the EU15 countries and supports the case of wage coordination.”
      Curs de Macroeconomie (Gratuit) – Adrian Câciu
      adriancaciu.ro
      Curs de Macroeconomie (Gratuit) – Adrian Câciu
      Curs de Macroeconomie (Gratuit) – Adrian Câciu
    • Andrei Lefter Cristian Paun Cum adică Productivitatea nu are legătură cu salariul ? Vorbiți serios ? Eu am locuit 7 ani la Anvers și pe 800 Eur fee de consultanță/zi eram mult mai productiv pentru clienții mei. Valoarea mea adăugată asupra strategiilor lor de market-entry era total diferită la 800 EUR/zi … asta 1.

      Iar 2: Într-o lume noua, unde războiul taxelor de import și export (plus politicile protecționiste, vezi Huawei) crează o dinamică complet nouă … modul în care te poziționezi, negociezi, are un impact primordial asupra randamentului. Dacă India produce cuie la 6 cenți dar cu taxe de 100%, însă România le produce la 10c dar cu taxe 0% … avantaj România. Eu nu-mi doresc o țară de ieftini, îmi doresc o țară de competitivi și lideri în ale tehnologiei și ofertei de produse și servicii cu marjă de profit mare. Care vine tot din salarizare competitivă și repatrierea diasporei.
    • Cristian Paun Andrei Lefter Trebuie sa priviti lucrurile la nivel de antreprenor, angajator, cumparator de munca inglobata in bunuri si servicii! Pe mine ca angajat nu ma intereseaza cate bunuri produc cat stau la munca, ce produc sau cat de bine sau usor se vinde ce produc eu cand muncesc de salariul platit de angajator. Pe angajator il intereseaza insa asta. In cazul mentionat de dvs erati si angajat si angajator.
    • Andrei Lefter Cristian Paun Chiar le privesc ca antreprenor și vă invit să căutați forță de muncă competentă în România. Pe orice, de la Cameriste la Arhitecți de Software. Eu vând pentru că știu ce fac, insă dacă nu pot livra … ajungem toți în același loc.

      Orice
      cheltuială de business este un cost. Ține de calitățile noastre de antreprenori să obținem și ROI pe investiția cu salariile.

      Faptul că statul intervine și spune “Nu mai merge cu 300 EUR salariu, în 2019, în Europa.” când îți bate la ușă moneda EUR, nu este decât o atitudine responsabilă a acestuia față de cetățenii săi și viitorul lor în spațiul EUR. Este absolut prioritatea numărul unu.

      Faptul că a fost nevoit să o facă atât de agresiv nu dovedește decât lipsa de viziune și competență a guvernărilor precedente, însă mai bine mai târziu decât niciodată.

      Nu mai avem timp Dl. Profesor să așteptăm o creștere organică a salariilor bazată pe retorica lui Cîțu sau Guran (total rupte de realitate și iluzorii). Trebuie ajutată, repede. Acesta este rolul principal al guvernelor … reglementarea și reașezarea macroeconomică.
    • Lucian Isar Dincolo de teorii fara legatura cu Realitatea tinta de inflatie este ratata In fiecare an incepand cu 2005 (cand a fost regimul introdus in Romania) cu exceptia anului 2009

      In plus Robor este manipulat de Isarescu pentru folosul personal si in defavoarea cetatenilor, firmelor si bugetului Romaniei
    • Cristian Paun Adrian Câciu Eu??? Studiul e util… wage led growth e o prostie! Un element de cost de productie marit arbitrar in raspar cu competitivitatea si productivitatea si mai mult in sectorul public (culmea in boom) nu are cum sa fie factor de dezvoltare. Dezvoltarea unei natiuni, conform teoriei economice, sta in altceva. Si slava Domnului, s-a scris destul pe asta.
    • Adrian Câciu Haideți sa ne oprim, continuam dialogul pe paginile noastre. Ați ocolit răspunsul la întrebările d-lui Isar, la întrebările mele și suntem offtopic de multe ore. O zi excelentă și fiți smart. Adică openminded. Mi-a plăcut aia cu toți economiștii ar treSee More
    • Cristian Paun Adrian Câciu Am ocolit pe naiba!
    • Adrian Câciu Cristian Paun, oricine va citește își da seama ca nu aveți o ora de practica economica. Da, sunteți doctor, dar teoretician. Iar atunci când vi se cere un exemplu de măsură aplicata concret, tac-pac, viraj la dreapta sau la stânga. Sa fiți sănătos! Cum spuneam, nu va folosiți energia constructiv
    • Cristian Paun Adrian Câciu De aia sunt printre putinii profesori din ASE cu contracte de cercetare cu mediul de afaceri, se poate verifica. Vedeti-va mai departe de filmele cu sigla PSD si de impartit subventiile pentru oi si capre si nu imi mai frecati neuronii degeaba. Sa dati share la noul videoclip cu “Expertul PSD” ca sa radem de el si de experienta dvs practica!
    • Adrian Câciu Cristian Paun, rețineți ca sunteți printre cei mai slabi profesori ASE, cel mai mare propagandist, iar doctrina pe care o prezentați este nu numai expirata ci și inaplicabila. Nu mai faceți figuri și arogante, nu aveți cei 7 ani de acasă. Găsiți fraieri sa va plătescă articolele dar asta nu va face valoros. Mai e unul valoros, dar măcar e membru al Academiei Romane(Mugur Isărescu). De asta sunteți și complexat: nu veți fi niciodată academician. Hai ca mi-am pierdut timpul degeaba cu un profesor frustrat. Credeam ca înțelege ceva A, da, încă ceva: renunțați la puloverul ala de comunist. Va da de gol! Și la final: facem un control pe bani și timpi? Ca poate ați dat consultanta în timpul orelor de curs și s-or fi decontat ore fictiv. La alții s-a întâmplat.
    • Adrian Câciu Chiar îmi pare rău că am șters comentariul ala cu analfabetismul funcțional. Am zis sa fiu civilizat. Sunteți acolo, opinia mea.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Evaluatile studentilor mei, nu putine, spun contrariul. An de an. Sunt publice. Dar… ma rog! Ce comentariu sa primesc de la un postac PSD, inrolat in partid, care munceste, sper cat mai temporar (suportați, mai aveți puțin) pentru cel mai slab guvern din istoria Romaniei, care face fimulete foarte ridicole si penibil de slabe, cica de educatie, cu sigla PSD pe ele, platit de PSD pentru ele! Ati devenit extrem, dar extrem de agresivi. Si e si normal… va pierdeti privilegiile pentru care “ati muncit” enorm! Eu va rog sa va vedeti de ale dumneavoastra si sa lasati evaluarile la adresa mea pe seama studentilor mei. Ca ei sunt singurii care conteaza pentru mine!
    • Adrian Câciu Cristian Paun, clasic. Prostul când e prins cu ocaua mica, face spume și lansează invective. Cine v-a dat catedra? Miron? De ce nu încercați un Oxford? Fiți un Varoufakis, fiți ceva. Sunteți un bugetar ieftin. La revedere, m-am lămurit cu comuniștii vopsiți în liberali.
    • Cristian Paun Adrian Câciu Cu mare drag! Sa nu uitati sa dati share la urmatorul clip cu “Expertul PSD”! Insist… ca e funny rau!
    • Cristian Paun Adrian Câciu Tocmai a vazut un prieten videoclipurile PSD cu Mitroi si cu dvs. Va transmite ca aveti talent mai bun decat Mitroi! A zis ca la dumneavoastră se simte mai mult că chiar credeți în aberațiile alea. ????
    • Adrian Câciu Cristian Paun, îmi asum cursurile, va invit la ele deși nu știu dacă aveți bani(puloverul e cam ieftin). Cum spuneam, diferența e mare între dumneavoastră, un profesoraș de ASE și mine. A, sa nu uit. Nu ma impresionează figurile alea cu faza ca veți guverna. Nu aveți cum. V-a dat USR șah mat. Parca vad ca o râcâiti ușa sa primiți o sinecura de la PSD. Nu o veți primi. Nu din cauza bădărănismului. Pur și simplu nu aveți pregătirea necesara sa puteți realiza un program de guvernare și mai ales de a-l implementa. Am vrut sa ocolesc cuvantul “incompetență”. Apropos, dacă wageledgrowth e stupid de ce acceptați salariul mărit? De ce sunteți doar un mic ipocrit care schiauna la luna? La revedere din nou. Prea frustrat, prea complexat, mărite puloveras.
    • Adrian Câciu Cristian Paun, v-am pus pe site. Sa rada lumea de dialogul pe care l-ați purtat. Dacă nu vi-l asumați, sa îmi spuneți, sa nu va produc vreun prejudiciu de imagine.. ???. Va fac celebru. Nota de plata, mai târziu.

EP. 2 ~ Cum se calculează valoarea economiei naționale.

în Curs de Macroeconomie de

Valoarea Economiei Naționale

Valoarea Economiei Naționale este parametrul de comparație care se bazează pe tot ceea ce produce o economie, prin toți factorii săi de producție, într-un anumit interval de timp. Venitul national sau valoarea economiei naționale se referă la totalitatea veniturilor produse într-o economie de către toți factorii de producție. Această sumă se referă la valoarea producției economice. Sunt 2 (două) căi de a calcula valoarea economiei naționale.

  • Cel mai comun și cunoscut indicator de măsurare a producției economice este Produsul Intern Brut.
  • Celălalt indicator de măsurare a valorii economiei naționale este Produsul Național Brut.

Produsul Intern Brut (PIB)

PIB-ul reprezintă suma produselor finale, adică bunurile, serviciile pentru consum şi investiţiile brute, produse între graniţele unei ţări, în interiorul unei ţări, (de aici şi noţiunea de „intern” indiferent de naţionalitatea celui ce a muncit sau deţine capitalul). Dacă se are în vedere criteriul teritorial, respectiv ce se produce în interiorul unei ţări, indiferent de către cine (indiferent de naţionalitatea celui ce a muncit sau deţine capitalul), se include în produsul intern brut. Deci, produsul intern brut este un indicator al valorii de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor produse între graniţele unei ţări, în interiorul unei ţări, indiferent cine a muncit sau este proprietarul activelor utilizate în scopul producerii lor.

Explicarea definiției:

Producția: Măsoară numai producția de bunuri noi; nu transferul proprietății asupra bunurilor sau a activelor deja produse. Deci, cumpărarea unei mașini second-hand nu este inclusă în PIB.

Valoarea de piață: măsuram valoarea producției economice prin valoarea monetară pe care o obține pe piață.

Bunuri și servicii finale: Prețul bunului final măsoară valoarea întregii producții care a intrat în el. Bunurile intermediare care au venit în producerea unui bun final vor fi plătite de mai multe ori, dar prețul final conține toată valoarea adăugată. Dacă vom număra valoarea bunurilor intermediare și finale, vom dubla producția intermediară. Există 2 (două) moduri de a măsura valoarea de piață a întregii producții:

  1. Fie măsurăm cât de mult cheltuiesc oamenii pe producție sau
  2. cât de mult câștigă oameni din valorificarea acesteia.

De fiecare data cand cineva cumpara ceva de pe o piață, altcine valorifică acel bun, deci fiecare cheltuielă produsă de cineva se regăsește într-un venit al altei persoane. Ambele metode ar trebui să acorde aceeași măsură, deoarece Producția este vândută pe piață și fiecare tranzacție reprezintă două lucruri:

  1. Venitul producătorului.
  2. Cheltuielile consumatorului.

În această analiză nu ne interesează măsurarea tuturor cheltuielilor, ci doar cheltuielile care revin producției interne noi, adică cele care se fac cu procurarea produselor noi. În mod similar, nu ne interesează măsurarea tuturor veniturilor, ci doar a veniturilor provenite din noua producție internă. Abordarea pe baza cheltuielilor, este cea mai folosită metodă de calculare a Produsului Intern Brut si se bazează pe PIB ca rezultat al sumelor consumului, investițiilor, cheltuieilor guvernamentale și comerțului international.

Poate vă veți întreba ce caută comerțul international, în această formula ?!

Ei bine, exporturile reprezintă ceea ce s-a produs dar nu s-a consumat intern, dar este o productie internă care stă la baza exportului, iar importurile reprezinta parte din ceea ce se consumă intern, iar ele se scad din total pentru că nu reprezintă bunuri produse intern.

Se măsoară toate cheltuielile pentru producția internă nouă, după formula:

PIB = C + I + G + (EX – IM)

C = Cheltuieli de consum personale (doar consumul care este realizat pentru a cumpăra bunuri și servicii finale: fără bunuri uzate, fără tranzacții pe hârtie).

I = Investiții interne brute private, cheltuielile pe capital nou.

Investiții nete = Investiții brute – Depreciere, unde deprecierea este pierderea valorii capitalului datorată ruperii și uzurii (amortizarea).

Capitalul Perioadei = Capitalul de la începutul perioadei + Investiția Netă.

G = Consumul și Investițiile Guvernamentale.

(EX-IM) = Exporturile minus importurile.

Abordarea pe baza veniturilor măsoară toate veniturile obținute din producția internă nouă:

  • Venit national.
  • Compensarea angajaților.
  • Veniturile proprietarilor.
  • Venit din închiriere.
  • Profiturile corporative.
  • Dobânda netă.
  • Impozite indirecte minus subvenții.
  • Plăți nete de transfer de afaceri.
  • Excedentul întreprinderilor guvernamentale.

Produsul Național Brut (PNB)

Un alt indicator de măsurare al valorii economiei naționale este Produsul Național Brut (PNB), iar acesta reprezintă producţia totală realizată cu munca sau capitalul deţinut de rezidenţii dintr-o țară, indiferent de teritoriul în care se realizează veniturile.
Deci, produsul naţional brut este un indicator al valorii de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor produse de forţa de muncă şi activele „naţionalilor” unei ţări.
Produsul naţional brut cuprinde încasările rezultate din operaţiunile pe care firmele şi cetăţenii unei ţări l-au efectuat atât în ţara respectivă, cât şi în alte ţări, precum şi câştigurile reinvestite în filiale din străinătate ale firmelor autohtone.

Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la nivel intern dintr-o țară, dacă se adaugă veniturile realizate de rezidenții respectivei țări în străinătate și se scad cele scoase din țara în cauză de către non-rezidenți se obține Produsul Național Brut (PNB). Adică ceea ce revine efectiv unui stat din activitatea economică măsurată la nivel național de statistica oficială.

Astfel, PNB poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, după cum rezultatele activității economice sunt prelevate mai mult mai puțin de către cetățenii rezidenți ai unei anumite țări și se regăsesc în nivelul de trai al acestora.

De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după cum partea care revine celor care trăiesc în țara unde se realizează acest produs economic variază în sus sau în jos.

Diferențele nu sunt mari și nici nu variază rapid în timp, dar sunt semnificative pentru procesele care au loc în distribuția rezultatelor activității economice și în privința poziției ocupate de către o țară în cadrul globalizării tot mai accentuate, prin mișcarea tot mai ușoară a fluxurilor de capital.

PIB Real vs. PIB nominal.

Spuneam mai sus că PIB-ul reprezintă valoarea totală a produselor finale (bunuri, servicii, investiții) stabilită la valorile de piață a respectivelor produse.
Ei bine, acest PIB este cunoscut și sub denumirea de PIB Nominal.
Cuvântul nominal traduce faptul că acest indicator contine valoarea efectivă a produselor pe care se bazează.

Într-o economie însă, prețurile bunurilor și serviciilor fluctuează, sunt influențate de raportul cerere și ofertă, cresc când cererea este mai mare, scad când cererea este mai mica decât oferta sau stagnează când este echilibru în acest raport. Avem de-a face astfel cu aprecieri de prețuri, cunoscute și ca inflație sau deprecieri de prețuri, care conduc la deflație. Vom discuta pe larg despre inflație si/sau deflație în alt episod. Dar, ce este important să realizăm în acest moment este că valoarea economiei naționale, pentru a fi corect calculată, trebuie să aibă la bază valori stabile care să nu fie influențate de valori conjuncturale, de piață.

Și astfel ajungem la cel mai corect indicator de măsurare a valorii globale a unei economii naționale și anume PIB-ul Real. PIB-ul Real se calculează simplu, scăzându-se din PIB-ul Nominal influenta inflației ca să vă fie ușor să înțelegeti.
Dacă avem un PIB Nominal de 202 miliarde euro și o Inflatie de 4%, înseamnă ca PIB-ul Real va fi 194 miliarde euro.

Acum însă trebuie să vă mai spun ceva foarte important:

Indicatorul international folosit pentru a prezenta valoarea unei economii este PIB nominal. Pentru că se consideră (și pe bună dreptate) că absolut toate elementele care compun PIB-ul sunt influențate de preturile de piață, iar asta se intâmplă în toate economiile, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru că este normal ca atunci când vrei sa cunoști valoarea economiei la un moment dat sa te raportezi la conditiile de piață de la acel moment, din acea economie.

Adrian Câciu

De ce ne interesează PIB ?

Singura modalitate de a îmbunătăți standardul de viață material este prin mai multă producție de bunuri si servicii . Mai multă producție înseamnă mai multe bunuri pentru a satisface mai multe nevoi și dorințe ale oamenilor. Dacă producția crește pe cap de locuitor, înseamnă că există mai multă producție pe persoană, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare persoană o duce mai bine.

Ce anume NU este PIB-UL ?

  1. PIB-ul NU măsoară bunăstarea, fericirea, calitatea vieții sau mediul. Este doar o măsură a producției de piață. Creșterea producției de pe piață poate îmbunătăți bunăstarea, fericirea, calitatea vieții și mediul, dar nu în mod obligatoriu !
  2. PIB-ul NU măsoară producția non-piață, respectiv întreaga producție care nu este destinată vânzării. Dacă construiți un birou la domiciliu, acesta nu contează în PIB. Toate lucrurile valoroase care nu sunt cumpărate sau vândute, cum ar fi maternitatea, paternitatea, gospodăriile casnice și autoconsumul, NU sunt incluse în PIB. Ceva poate fi foarte valoros, însă dacă nu este vândut pentru bani, acesta NU face parte din PIB.
  3. PIB-ul NU măsoară toate activitățile din economia informală: piețele negre, tranzacțiile ilegale și tranzacțiile care nu sunt înregistrate în scopuri fiscal. Toate acestea sunt toate excluse din PIB.
  4. PIB-ul NU măsoară distribuția veniturilor. Dacă crește PIB-ul, nu ne spune nimic despre cine beneficiază și cine pierde din această creștere a veniturilor. Sunt alți indicatori care pot face acest lucru.

Take-Home

PIB-ul măsoară toată producția într-o țară, indiferent de naționalitatea producătorilor.

PNB măsoară toate producțiile realizate de cetățenii unei țări, indiferent de locul în care au loc.

Adrian Câciu

EP. 0 ~ Cuvânt înainte.

în Curs de Macroeconomie de

Acest îndrumar va acoperi materialul unui curs de bază macroeconomică introductiv la nivel universitar, așa cum este predat din manualele standard de macroeconomie.

Accentul prezentărilor mele este de a explica logica din spatele problemelor cheie din acest curs. Principala mea preocupare este să vă ajut să înțelegeți logica modului de gândire macroeconomică, astfel că accentul se pune întotdeauna pe conceptele-cheie ale fiecărui subiect.

Veți afla ce este PIB-ul, cum se calculează, ce este inflația, ce înseamnă creșterea economică, ce este consumul, ce sunt investițiile, ce înseamnă rata de ocupare a forței de muncă, ce sunt politicile fiscale, ce sunt politicile bugetare, ce sunt politicile monetare, cum se fac corelațiile, care este rolul statului, multe și multe altele, despre care auziți zilnic, dar pe care nu vi le explica nimeni.

Scopul este acela ca voi sa înțelegeți ce înseamnă fiecare noțiune, cum se fac corelatiile, cum trebuie sa funcționeze o economie, care este optimul, astfel încât să fiți greu de păcălit atunci când se rostesc vorbe mari de către, de regulă, oameni mici sau sfertodocți. Sper sa reușesc !


CUPRINS

~ EPISODUL UNU ~
De ce este percepută creșterea prețurilor diferit.


~ EPISODUL DOI ~
Cum se calculează valoarea economiei naționale.


~ EPISODUL TREI ~
Care este situația reală a șomajului.


~ EPISODUL PATRU ~
Inflația.

~ EPISODUL CINCI~
Cererea agregată si oferta agregată.


Mergi Sus