#analize în #economie și #fiscalitate

Author

Adrian Câciu

Adrian Câciu has 143 articles published.

Frână pusă implementării tehnologiei 5G in România. Pierderi imense pentru economia românească.

în Analize economice.Invitati de

1. Ce rol credeți că va juca infrastructura digitală în viitorul economiei românești și de ce?  

Rolul infrastructurii digitale în viitorul economiei româneşti va fi esenţial în următorii 10 ani iar dezvoltarea infrastructurii digitale va reprezenta noul motor de creştere economică şi în ansamblul factorilor de producţie viitori. Vom resimti efectul pozitiv al existenţei infrastructurii digitale şi a economiei digitale în fiecare dintre procesele economice şi mai ales în fiecare dintre componentele formării Produsului Intern Brut al României. Cel puţin 10 puncte procentuale din PIB din orice dezvoltare economică ulterioară se va datora influenţei digitalizării economiei

Impactul economic al digitalizării va fi major şi va conduce la un context de creştere economică sustenabilă pe termen mediu şi lung cuantificat la minim 10 miliarde euro anual, în termeni de valoare adăugată netă în economie. Transformările generate de cea de-a patra revoluţie industrială vor fi semnificative şi se vor reflecta în mod evident în lanţurile de aprovizionare şi de producţie dar mai ales în fluxurile financiare şi de consum.

Experiența primelor trei revoluţii industriale a demonstrat faptul că tehnologia are un impact major asupra pieţei muncii şi mediului de afaceri. Se aşteaptǎ ca şi fenomenul actual de digitalizare acceleratǎ a economiei, cunoscut ca a Patra Revoluţie Industrialǎ, sǎ aibǎ efecte pozitive pentru competitivitate, prin creşterea productivitǎţii, dar şi un impact notabil pe piaţa muncii, prin crearea/dispariţia de locuri de muncǎ şi apariţia de ocupaţii complet noi.

Crearea de noi modele de afaceri, bazate pe creşterea conectivitǎţii, reducerea barierelor de comunicare şi anularea distanţelor, amplifică factorii dezvoltării, modifică modul de formare a valorii adǎugate, conducând la creşterea productivitǎţii.

Dezvoltarea economiei digitale va avea efecte benefice asupra pieţei dar mai ales asupra consumatorilor.

Ȋn acest context, pentru a servi cât mai bine la fundamentarea politicilor publice vizând creşterea economicǎ, va fi nevoie chiar de redefinirea conceptului de competitivitate şi comerţ şi adaptarea corespunzǎtoare a instrumentelor de mǎsurare a acesteia, astfel încât sǎ fie luate în considerare noile modele de afaceri şi de formare a lanţurilor de valoare.

Fenomenul actual de digitalizare acceleratǎ a economiei, cunoscut ca a Patra Revoluţie Industrialǎ sau „Industria 4.0”, va duce, fǎrǎ îndoialǎ, la creşterea productivitǎţii, legatǎ de eficientizarea afacerilor prin adoptarea tehnologiilor moderne, creşterea conectivitǎţii şi apariţia de noi oportunitǎţi de afaceri.

Condiţiile economice actuale au determinat un număr mare de întreprinderi să migreze către sisteme bazate pe Internet pentru creşterea eficienţei, scăderea costurilor de operare şi capacitatea de a opera în timp real între diferite platforme. Iată de ce multe firme reproiectează procesele de afaceri principale, prin investiţii în tehnologii cheie – mobilitate, cloud computing (de exemplu, utilizarea de software pe bază de închiriere), sisteme informatice de analiză economică şi suport decizional şi reţelele sociale.

Ca o consecinţă, produse şi servicii noi complet bazate pe internet au apărut şi continuă să fie dezvoltate şi pot concura cu cele existente. Alte modele de afaceri care au apărut se referă la platforme online care acţionează ca intermediar între vânzători şi cumpărători. Ca urmare, în prezent asistăm la apariţia în întregime de noi pieţe, industrii, întreprinderi şi practici de lucru, care formează o economie digitală. Acest nou model al economiei este caracterizat de digitalizare şi utilizarea intensivă a tehnologiilor de informaţii şi comunicare (TIC), de codificare a cunoştinţelor, schimburi de informaţii şi noi moduri de organizare a muncii şi a producţiei.

Pe lângǎ infrastructurile fizice, cele digitale afectează productivitatea în mod direct prin facilitarea conectǎrii agenților economici, reducerea costurilor de tranzacție, favorizarea fluxului de informații, precum și facilitarea integrării piețelor în lanțurile globale ale valorii.

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt din ce în ce în ce mai importante: există tot mai multe studii empirice referitoare la modul în care TIC facilitează inovarea și la impactul acestora asupra productivității, prin creşterea accesului la informaţii, precum şi a calitǎţii acestora.

Efectele pozitive ale infrastructurii digitale asupra productivitǎţii se manifestǎ indirect, prin modificǎri ale:

– forţei de muncǎ. Aceasta va fi mai sǎnǎtoasǎ şi cu un nivel de calificare mai înalt, datoritǎ îmbunǎtǎţirii accesului la servicii de bază, cum ar fi salubritate, educație și asistență medicală;

– creativitǎţii și inovǎrii. Stimularea lor va conduce la interacțiune socialǎ mai profundă.

Digitalizarea şi contribuţia ei la performanţele de competitivitate trebuie privitǎ în sens mult mai larg decât impactul direct legat de adoptarea pe scarǎ largǎ a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Ea reprezintǎ un important stimulent pentru inovare, fiind astfel indisolubil legatǎ de progresul tehnologic.

Din această perspectivă, cea a potenţialului de dezvoltare economică imens, omenirea dar şi ţara noastră se află la un moment de răscruce, moment provocat de apariţia unor tehnologii superioare în materie de infrastructură digitală şi aici mă refer direct la apariţia tehnologiei 5G.

Evident, apariţia de noi tehnologii naşte, pe lângă provocările stimulatoare benefice pentru economii, un adevărat război între cei care pot furniza astfel de tehnologii, pentru că, în următorii 10 ani, cine detine tehnologie, deţine putere.

Ca să fim oneşti ne aflăm în faţa unei lupte pentru supremaţie tehnologică mondială, o nouă formă de exprimare a unui război rece între marile puteri alte tehnologiei mondiale, China şi Statele Unite, miza fiind imensă în contextul actual de globalizare, pentru că a patra revolutie industrială va crea ceea ce se numeşte cvasidependenţa de inteligenţa artificială şi de digitalizare extinsă, iar de modul în care se partajează suprematia tehnologică depinde de fapt influenţa asupra economiei globale viitoare. Cine va avea controlul asupra infrastructurii digitale va detine controlul asupra a cel putin 20% din PIB-ul global.

Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv omul și nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G are în obiectiv mai ales conectarea obiectelor create de om cu aplicații in toate industriile, în întreaga societate de unde și rolul de motor al transformării digitale al economiilor naționale.

Până în prezent, doar un număr mic de studii au încercat să estimeze impactul macroeconomic al 5G în întreaga lume.

Rezumând aceste constatări, contribuția 5G la PIB-ul global este estimată la 1,4 trilioane USD și 3,5 trilioane USD în următorii 10-15 ani.

Un studiu din 2018 comandat de GSMA a evaluat contribuția totală de 5G în perioada 2020-2034 la 2,2 trilioane de dolari – 5,3% din creșterea totală a PIB-ului în această perioadă.

Într-un raport din 2017, IHS Markit a prezis că lanțul valoric global 5G va genera o contribuție de 3,5 trilioane de dolari SUA la PIB și va susține 22 de milioane de locuri de muncă, până în anul 2035.

În timp ce acest studiu a constatat că unele dintre cele mai mari câștiguri vor avea loc în tehnologia informației și comunicații, a prezis, de asemenea, câștiguri mari pentru sectoarele producției și comerțului cu ridicata și cu amănuntul.

La nivel regional, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependențelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană  arată că instalarea și utilizarea rețelelor 5G în Europa va avea efecte directe, indirecte (de multiplicare) și induse (de antrenare) semnificative:

– efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro și 2,4 milioane locuri de muncă;

– doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro și respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă;

– efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilități și sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Se preconizează că transformarea mijlocită de investițiile în IoT și digitalizarea industrială în România vor aduce creșteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde USD în 2020 la 9 miliarde USD în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026.

Impactul global asupra industriilor: Cel mai mare impact il va avea tehnologia 5G in sectorul de IT&Communications, urmat de servicii publice, agricultura, paduri si pescuit, transport si depozitare, turism,  constructii, finante si asigurari, utilitati, etc.

Strategia privind piata unica digitala pentru Europa lansată de Comisia Europeană arată că în Europa se poate genera o creștere suplimentară în valoare de până la 250 de miliarde EUR, creând astfel sute de mii de noi locuri de muncă, în special pentru persoanele mai tinere aflate în căutarea unui loc de muncă, și o societate bazată pe cunoaștere dinamică.

Indexul digital al economiei și societății (DESI) este un indice compozit care rezumă indicatorii relevanți ai performanței digitale ale Europei și urmărește evoluția statelor membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală.

Chiar înainte de pandemie, datele privind integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi au prezentat variații mari în funcție de mărimea companiei, sectorul și, de asemenea, de statul membru.

Întreprinderile deveneau din ce în ce mai digitalizate, companiile mari preluând conducerea. 38,5% dintre companiile mari s-au bazat deja pe servicii cloud avansate și 32,7% foloseau analize de date mari. Cu toate acestea, marea majoritate a IMM-urilor au raportat că nu folosesc încă aceste tehnologii, doar 17% dintre acestea folosind servicii cloud și doar 12% analize big data. Cele mai bine clasate țări, în ceea ce privește acești indicatori, sunt Malta, cu 24% dintre companiile care utilizează big data și Finlanda, cu 50% bazându-se pe serviciile cloud. În ceea ce privește comerțul electronic, doar 17,5% dintre IMM-uri au vândut produse online în 2019, după o creștere foarte ușoară de 1,4 puncte procentuale față de 2016. În schimb, 39% dintre întreprinderile mari au folosit vânzările online în 2019. Cei mai performanți din UE în digitalizarea afacerilor sunt Irlanda, Finlanda, Belgia și Olanda.

Pentru România, având în vedere poziţia penultimă în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, introducerea în exploatare, urgentă, a reţelei 5G ar putea fi o oportunitate extraordinară de repoziţionare pe piaţa europeană şi mondială.

În 2019, atât calitatea, cât și utilizarea serviciilor publice digitale au crescut. 67% dintre persoanele care utilizează altfel internetul care au trimis formulare către administrația lor publică au raportat că folosesc acum canale online (în creștere față de 57% în 2014), ceea ce arată comoditatea procedurilor online față de cele pe suport de hârtie. Cei mai performanți din această zonă sunt Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda și Letonia.

În ceea ce priveste România, poziţia ultimă deţinută poate fi îmbunatăţită prin introducerea în exploatare, urgentă, a retelei 5G. Acest lucru ar creşte nu doar calitatea şi timpii de executie ai actului administrativ, cât şi eficienţa şi eficacitatea bunurilor şi serviciilor publice oferite consumatorilor. De asemenea, există potenţial de reducere a cheltuielilor administraţiilor publice, prin digitalizarea efectiva si rapida a proceselor şi şansa de a accelera procesul de diminuare a decalajelor economice şi sociale faţă de ţările mai dezvoltate.

Deşi România are o strategie 5G adoptată încă din anul 2019 întârzie nepermis să facă paşii necesari pentru asigurarea implementării tehnologiei şi infarstructurii digitale aferente pe teritoriul ţarii.

România pierde anual la bugetul de stat o suma de minim 3 miliarde lei care ar trebui să provină din închirierea spectrului  de frecvenţe pentru această tehnologie şi suntem deja în al doilea an în care licitatia pentru  alocarea drepturilor de utilizare în benzile de frecvență destinate implementării noii tehnologii 5G este amânată.

Pierdere directă bugetul de stat: 6 miliarde lei

Pierdere economică la nivelul economiei naţionale: 2,5 miliarde euro anual.

De ce suntem în această situaţie?

Suntem în această situaţie dintr-un motiv pe cât de simplu pe atât revoltător.

Există un mare decalaj între marii furnizori de tehnologie 5G, care, întâmplător sau nu fac parte din tările care îşi dispută supremaţia tehnologică mondială, China şi Statele Unite ale Americii. Tehnologia chineză este deosebit de avansată pe când cea furnizată de SUA este estimată a fi utilizabilă în următorii doi ani.

Şi de aceea asistăm la un razboi hibrid care afectează toată economia globală, prin care SUA încearcă eliminarea concurenţei tehnologice prin folosirea influenţei economice şi chiar militare sau în cel mai rău caz, tergiversarea oricăror decizii cu privire la implementarea 5G, tergiversare care să conducă la câştigarea de timp pentru furnizarea unor tehnologii similare sau mai bune decât cele chineze.

Este nu numai un război tehnologic şi comercial, este un război geopolitic făţiş.

În acest context, deşi nu există nici un fel de studii, au inceput să fie invocate riscuri de securitate cibernetică şi chiar au fost semnate documente G2G care să frâneze, pe cât posibil, accesul firmelor chineze la furnizarea de tehnologie 5G.

România a fost prima țară din lume care, în plin război comercial între SUA și China, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al cărui scop subliminal ar fi eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei, acuzați că ar permite spionajul Chinei asupra informațiilor din rețelele IT occidentale, acţiune nedovedită însă.

Însa, memorandumul privind securitatea rețelelor 5G, semnat în data de 20 august 2019 între Guvernele României și SUA, publicat pe site-ul Ministerului Comunicațiilor, pune accentul pe cateva elemente definite şi descrise clar de legislatia romaneasca, precum: „concurenta libera si loiala”, „transparenta”, „litera legii”, „evaluarea atentă și completă a furnizorilor”, „abordare de securitate bazată pe risc”.

Tot prin memorandum se stipulează „O evaluare riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente: dacă furnizorul este, în lipsa pârgiilor juridice, sub controlul guvernului unui stat; dacă furnizorul are o structură a actionariatului transparentă; dacă furnizorul are un istoric al comportamentului corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.”

Memorandumul nu spune nimic despre “evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G” așa cum se arăta în declarația comună semnată în 20 august de președintele României, Klaus Iohannis și cel al SUA, Donald Trump, formulările din Memorandum lăsând cumva ca acest mesaj să se citească printre rânduri.

Mai mult, acest memorandum vine în contradicţie cu Strategia privind piata unica digitala pentru Europa, aprobată de CE, care stabileste deja cadrul european referitor la abordarea implementarii tehnologiei 5G, cu principiile pieţei unice şi cele stabilite prin Acordurile încheiate la nivelul Organizaţiei Mondiale a Comerţului dar mai ales autonomia si prevalenţa intereselor economice nationale.

Cine a dat un mandat celor care au semnat acest memorandum?

Trebuia sau nu ca acest memorandum să fie aprobat de Parlamentul României?

Ce valoare juridică are acest memorandum în dreptul comercial international?

Cine plăteşte pierderile economice directe şi indirecte produse economiei româneşti şi bugetului de stat?

Sunt întrebări la care factorii de decizie vor trebui să răspundă, la un moment dat.

În contextul acestei înţelegeri care provoacă pierderi economice directe României pe peste 3 miliarde euro anual (digitalizare plus licenţe) a apărut, recent, în dezbaterea publică un proiect de lege care de fapt transpune aspectele stabilite în memorandumul de întelegere dintre SUA şi România. Un proiect de lege care generează numeroase polemici și interpretări partizane.

În opinia mea, cei care au iniţiat acest proiect de lege nu urmăresc neapărat tranşarea problemei ci acţionează cu dublu scop: 1. Aparent România respecta la literă memorandumul cu Statele Unite ale Americii. 2. Şi dacă trece un astfel de proiect, perioada sa de adoptare si post implementare conduce la un delay de minim 2 ani, timp suficient poate pentru firmele americane să poată deveni furnizori de tehnologei 5 G.

Este pur si simplu o lege „frână” care în afară de faptul că încalcă tratatele internationale la care România este parte (Tratatul UE, Tratatul OMC, tratatele bilaterale şi acordurile de liber-schimb) ceea ce o face neconstituţională, dar şi transformă administraţia centrală românească într-un vătaf comercial în vârful pixului căruia va sta autorizarea oricărui furnizor de tehnologie, fie acesta producător, importator, distribuitor sau comerciant.

Este ceva absurd, este o încălcare flagrantă a oricărori principii ale pieţei libere şi a comerţului internaţional, iar riscurile de sancţiuni economice sunt majore.

De asta are nevoie România când are atât decalaj de competitivitate şi un decalaj de dezvoltare imens faţă de toate celelalte ţări europene?

Cu siguranţă, nu!

2. Este măsura de a elimina o companie din participarea la licitații de stat un act compatibil (în spirit sau în script) cu principiile economiei de piață? 

Răspunsul este fără echivoc: Nu este compatibil, reprezintă o încălcare flagrantă a oricăror principii ale pieţei libere şi a comerţului internaţional, iar riscurile de sancţiuni economice sunt majore. De altfel nici nu este constituţional în raport de prevederile Constituţiei Românie. Sunt încălcate prevederile Tratatelor Internaţionale la care România este parte şi pe care le-a ratificat dintre care amintesc doar două şi anume Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene şi Tratatul OMC.

Aceste măsuri vin în contradicţie cu cu Strategia privind piata unica digitala pentru Europa, aprobată de CE, care stabileste deja cadrul european referitor la abordarea implementarii tehnologiei 5G, cu principiile pieţei unice şi cele stabilite prin Acordurile încheiate la nivelul Organizaţiei Mondiale a Comerţului dar mai ales autonomia si prevalenţa intereselor economice nationale.

3. Care pot fi efectele pe termen lung ale unei astfel de legi?

În opinia mea, cei care au iniţiat acest proiect de lege nu urmăresc neapărat tranşarea problemei ci acţionează cu dublu scop: 1. Aparent România respecta la literă memorandumul cu Statele Unite ale Americii. 2. Şi dacă trece un astfel de proiect, perioada sa de adoptare si post implementare conduce la un delay de minim 2 ani, timp suficient poate pentru firmele americane să poată deveni furnizori de tehnologei 5 G.

Este pur si simplu o lege „frână” care în afară de faptul că încalcă tratatele internationale la care România este parte (Tratatul UE, Tratatul OMC, tratatele bilaterale şi acordurile de liber-schimb) ceea ce o face neconstituţională, dar şi transformă administraţia centrală românească într-un vătaf comercial în vârful pixului căruia va sta autorizarea oricărui furnizor de tehnologie, fie acesta producător, importator, distribuitor sau comerciant.

Este ceva absurd, este o încălcare flagrantă a oricăror principii ale pieţei libere şi a comerţului internaţional, iar riscurile de sancţiuni economice sunt majore.

De asta are nevoie România când are atât decalaj de competitivitate şi un decalaj de dezvoltare imens faţă de toate celelalte ţări europene?

Cu siguranţă, nu!

4. Care pot fi efectele economice ale eliminării din piața de telecomunicații a unei mărci ca Huawei sau o oricarei marci importante din punct de vedere prezenta pe o piata?

Efectele sunt dramatice şi încalcă principiile liberei concurenţe. Nu inteleg această ipocrizie administrativă în contextul în care stadiul actual al digitalizării României este dependent efectiv de mărcile asiatice şi de componentele produse în aceste ţări.

Una din aberatiile legii propuse este autorizarea tuturor tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securității naționale și apărării naționale.

Cum faci această autorizare a tehnologiei 5G? Ai capacitatea şi cunoasterea necesară să faci acest lucru? E absurd să susţii că o ai, atâta timp cât esti ţară consumatoare de tehnologie şi  nu una producătoare.

Ce faci cu investiţiile şi echipamentele deja realizate şi care costa câteva miliarde de euro?

Le pui sub incertitudinea unui pix decizional?

Pierderile economice pentru România depăşesc 3 miliarde euro annual, iar pe termen mediu, până in anul 2025 piedrerile vor mai mari de 15 miliarde euro, ar afecta concurența, în jur de 225 mii de locuri de muncă și ar întârzia procesul de digitalizare a economie româneşti.

5. Care pot fi efectele negative imediate pentru statul român – legale sau economice? Poate Huawei retalia juridic sau comercial? 

Pierderea economică imediată este evidentă, am indicat-o mai sus, statul român a pierdut deja circa 6 miliarde lei prin amânarea licitatiei pentru licenţele 5G. La acestea se adaugă pierderile de competitivitate şi ce este cel mai grav se denaturează planurile de afaceri pe termen mediu,care se vor raporta la actualul tip de digitalizare, în timp ce, în câtiva ani, revoluţia industrială produsă de 5G va determina ca actualele investiţii să devină caduce şi  ineficiente.

Impactul 5G asupra economiei României, prin generarea unor venituri estimate la 5 miliarde euro si crearea a peste 250 mii locuri de muncă- este redus dramatic şi ingrijorător. De asemenea, se amână oportunitatea unor creşteri semnificativce ale cifrei de afaceri din industrii inteligente de până la 3 ori (de la 3,7 mld UD in 2020 la 9 mld USD in 2026). Mai mult decât atât, se amană considerabil efectele pozitive ce vor fi reflectate în sectoarele adiacente sau terţe, cum ar fi îmbunătăţirea furnizării unor servicii publice sau a securităţii, pe baza datelor de management al traficului şi altele ce derivă sau sunt adiacente sectoarelor principale de activitate.

Vin investitori care vor să facă întreprinderi/fabrici, iar prezenţa unei infrastructuri 5G ar atrage multe business-uri la noi. Toate aceste se decalează. Să ratezi 5G în 2020 sau 2021 e echivalent cu a rămâne la lampa pe gaz când toată lumea e electrificată. Este echivalent cu a merge numai cu căruţe când toţi au maşini. Sau de a folosi un buletin cu pagini/file în loc CI cu cip. Te întorci în epoca de piatră.

Dintr-o perspectivă juridică şi comercială, evident că Huawei poate solicita daune României la un tribunal internaţional.

Rămân totuşi la opinia că o astfel de lege nu va exista, iar daca va exista va fi decalarată neconstituţională.

6. Este acțiunea Statelor Unite una pornită din interese politice sau economice (în contextul mai larg al războiului comercial dintre cele două state)? 

Cred că este evident pentru toată lumea acest aspect şi ceea ce este frustrant poate este ca acţiunea este făţişă, directă şi în dispreţ faţă de regulile economiei globale şi ale tratatelor comerciale internaţionale. Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane.

Există un mare decalaj între marii furnizori de tehnologie 5G, care, întâmplător sau nu fac parte din tările care îşi dispută supremaţia tehnologică mondială, China şi Statele Unite ale Americii. Tehnologia chineză este deosebit de avansată pe când cea furnizată de SUA este estimată a fi utilizabilă în următorii doi ani.

Problema este că în acest moment lupta la nivel mondial în zona tehnologie 5G se dă numai între 3-4 mari producători – Huawei, Nokia, Ericsson și ZTE. În timp ce Nokia și Ericsson sunt producători europeni, ceilalți doi sunt din China, unde este instaurat un regim totalitar comunist. SUA nu are niciun mare jucător 5G.

Şi de aceea asistăm la un razboi hibrid care afectează toată economia globală, prin care SUA încearcă eliminarea concurenţei tehnologice prin folosirea influenţei economice şi chiar militare sau în cel mai rău caz, tergiversarea oricăror decizii cu privire la implementarea 5G, tergiversare care să conducă la câştigarea de timp pentru furnizarea unor tehnologii similare sau mai bune decât cele chineze.

Este nu numai un război tehnologic şi comercial, este un război geopolitic făţiş.

7. Ce opțiuni are România prinsă între interesele contradictorii ale două superputeri? Care ar putea fi soluția de compromis?

România ar trebui să vadă potenţialul de dezvoltare inteligentă pe care îl are. Este un tren care trece o singura dată prin gară. Digitalizarea permite reducerea decalajelor de dezvoltare în ritm alert. Lipsa ei te întoarce în timp.

Din punctul meu de vedere, România ar trebui să permită imediat licitatia pentru licenţe 5G si să lase piaţa liberă să îşi urmeze cursul firesc. Pe cale de consecinţă, dezvoltarea ulterioară va fi una inteligentă şi cu un viitor sustenabil.

În piaţa tehnologiei poate intra oricine, dar evident oricine furnizează tehnologie. Ce este de reținut, e că 5G-ul este baza dezvoltării țării pentru următorii 20 de ani și cu cât așteptăm mai mult, cu atât vom rămâne în urmă față de cei care accelerează deja privind tehnologia.

8. Dacă relațiile comerciale cu China și cu SUA ar fi incompatibile una cu alta pentru România, ce alegere ar trebui să facem și de ce (în teorie)?

România trebuie să nu uite de interesul său naţional. Nu poti sacrifica relatia cu un stat datorită solicitării altui stat, până la urmă asta înseamnă suveranitate.

Priviti Europa!

La noi ni se spune tot timpul despre cât de toxică e China, anulăm proiecte şi contract cu forme chineze, iar Europa, este dependentă de investiţile chineze, care depăşesc 20% din PIB UE.

În Statele Unite este la fel, prezenta Chinei este evidentă şi chiar se pare benefică economiei americane.

Refuz să cred într-o situaţie radicală de tipul „ori”, “ori”.

România trebuie să atragă capital şi investiţii, indiferent din ce parte a globului provin acestea.

Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”.

L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american.

În epoca globalizării accelerate nu există această mentalitate.

Toata lumea face afaceri plecând de la propriile interese economice şi respectându-i pe toti ceilalti din jocul comercial mondial.

Asta trebuie să alegem şi noi: să conteze interesele economice ale ţării şi suveranitatea acesteia.

Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă. Majorarea pensiilor se poate face doar printr-un mix de măsuri economice

în Analize economice.Invitati de

Această expresie celebră şi arhicunoscută de toţi românii se potriveşte de minune tuturor celor care discută de majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020, inclusiv guvernanţilor dar şi actorilor instituţionali.

În toate prezentările, explicaţiile, declaraţiile publice sau simulările savante se vorbeşte exclusiv despre impactul majorării punctului de pensie asupra bugetului public, discutându-se la fel de exclusiv doar de impactul pe cheltuieli, de parcă această majorare ar trebui să fie “para” care trebuie să cadă în capul lui “nătăfleaţă”, fie acest “nătăfleaţă” Guvern, Consiliul Fiscal, popor sau pensionar.

Probabil şi convine acest stil de a arăta doar impactul pe cheltuieli, pentru a crea o percepţie negativă, de imposibilitate aritmetică şi de apocalipsă financiar-bugetară, pentru că este calea cea mai facilă cu care se poate manipula o societate întreagă, societate care oricum nu agreează discuţiile despre cheltuieli sociale făcute cu “orice preţ”.

Singurii care au introdus în discuţie posibilitatea unei abordări mai ample sunt, trebuie să recunosc, cei de la Consiliul Fiscal, care au spus că în lipsa unor măsuri care să aducă venituri suplimentare pe partea de contribuţii sociale, majorarea pensiilor creează un dezechilibru fără precedent asupra finanţelor tării. Ce aş putea reproşa Consiliului Fiscal pe tema asta este faptul că nu a accentuat fraza ci a strecurat-o printre altele, ca să treacă neobservată şi să rămână de impact doar frazele despre creşterea deficitului public ca efect al aplicării singulare a majorării pensiilor.

Abordarea guvernamentală este evident una de “nătăfleaţă” care aşteaptă să “cadă para”, dar preferă sau speră să se rupă pomul şi chiar ajută la căderea acestui pom. Declarativ, evident că “nătăfleaţă” aşteaptă să cadă “para”. Practic, taie pomul.

Explic imediat:

Majorarea pensiilor în fiecare an a venit însoţită de o serie de măsuri care au ajutat în primul rând la majorarea veniturilor din contributii, astfel încât majorarea de pensii să nu vină cu un deficit suplimentar.

Putem lua ultimii trei ani ca exemplu, când am avut o majorare destul de accelerată a pensiilor dar am avut şi un deficit pe bugetul de asigurari sociale în scădere.

Cum a fost posibil? Măsuri de creştere a veniturilor brute. Pe parte publică şi privată. Creşterea salariului minim brut a adus un supliment important de contributii de asigurări de stat, efectul creşterii salariului minim s-a resimţit şi a împins la o creştere a salariului mediu brut, care la rândul său a generat contribuţii de asigurări suplimentare la buget, creşterea salariilor bugetare a condus la un supliment de contributii la buget, iar nu în ultimul rând, economia în expansiune a condus la plata unor contribuţii de asigurări sociale de stat mai mari de către întreprinzătorii cu profesii liberale sau de către ceilalţi întreprinzători care plătesc CAS.

Aţi simţit vreo problemă în economie cu privire la acest aspect, la acest mix de politici care a împins veniturile în sus, a redus deficitul la pensii şi a facut posibilă majorarea pensiilor? Chiar şi inflaţia generată de creşterea veniturilor s-a situat într-o marjă rezonabilă şi suportabilă de către cetăţeni şi economie, contrazicând parcă expresia “nu poate să crească…(ceva) cu atat daca creşte…(altceva) cu mai putin”. Dacă ne uităm în ultimii trei ani, avem o inflaţie cumulată de 9%, raportat la o creştere a veniturilor de 45% în medie.

Ei bine, ca să revin la subiect, nu poti avea o nouă majorare a pensiilor daca nu vii cu masuri suplimentare de creştere în continuare a veniturilor. Nu ai spaţiu de manevră, pentru că el a fost compensat de anterioarele majorări.

Nu poţi creşte taxe şi nici nu e recomandat să creşti taxele pe muncă. Dar poţi stimula creşterea veniturilor şi mai ales poţi stimula crearea de noi locuri de muncă.

În lipsa acestori stimuli economici, orice dezbatere pe majorarea punctului de pensie va fi anulată de aritmetica simplă şi cinică.

Vă prezint o ipoteză de lucru, simplu redactată pentru a fi pe înţelesul tuturor desi stiu că vor fi destui care să spună că ne pleacă investitorii şi ca dau firmele românesti faliment dacă mai cresc salariile.

Ca să preîntâmpin o astfel de abordare o sa spun doua lucruri: productivitatea generală a muncii din România permite un salariu minim de 1.000 de euro, în acest moment. (atenţie: generală, mediană şi nu neapărat sectorială sau subsectorială). Orice creştere de salarii se vede în preţ, este adevărat, numai că ponderile diferă în funcţie de volumul de produse sau servicii valorificate şi nu va fi niciodata 1:1 (dacă am o creştere a salariului cu 25% nu voi avea o creştere a pretului produsului tot cu 25% ci undeva cu 2-5%).

Să începem simularea economică, zic:

Pentru a începe trebuie să ştim care este impactul majorarii punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 precum şi aplicării noi legi a pensiilor.

Documentul oficial pe care îl luăm în considerare este Anexa la Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat, care ne arată impactul anual pe anii 2020,2021 şi 2020, precum şi sursele de finanţare.

Avem impactul intrinsec pe cheltuieli de asistenţă socială care este de:

          – 16,5 mld lei în anul 2020;

          – 33,47 mld lei în anul 2021;

          – 40,86 mld lei în anul 2022.

Din analiza bugetului asigurărilor sociale de stat, observăm că impactul pe cheltuieli este susţinut de venituri suplimentare din contributii de:

          – 7,7 mld în anul 2020;

          -13,84 mld lei în anul 2021;

          – 21,55 mld lei în anul 2022.

Rezultă astfel că impactul pe cheltuielile aferente pensiilor este atenuat partial cu măsurile economice în derulare sau care au efect în majorarea veniturilor din contributii.

Rezultă de asemenea că, diferenţa de acoperit pe aceşti trei ani este următoarea:

          – 8,78 mld lei în anul 2020;

          – 19,73 mld lei în anul 2021;

          – 22,07 mld lei în anul 2022.

Această diferenţă se acoperă din subventii de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, bugetul de stat, în loc să folosească banii respectivi pentru alte cheltuieli, inclusiv de investiţii, este forţat să transfere acesti bani către bugetul de pensii.

Iar de aici apar problemele, pe de o parte că este poibil ca această afectare a bugetului de stat sa faca imposibilă realizarea altor cheltuieli mai prioritare pentru economie, dar mai ales, riscul ca aceste transferuri sa se realizeze din aceeaşi anvelopă bugetară, în contextul în care creşterea economică ar fi zero.

Acesta este momentul în care toată lumea s-a blocat şi asteaptă să cadă “para” sau să să se taie pomul.

Iată o ipoteză de lucru care creşte veniturile din contribuţii astfel încât întregul impact generat de aplicarea legii pensiilor este “înghiţit” şi suportat de economie cu efecte multiple, unul dintre acestea fiind creşterea puterii de cumpărare iar al doilea fiind creşterea randamentelor economice brute.

Creşterea salariului minim la 3.000 de lei brut ar duce un plus de contribuţii de asigurări sociale de stat, faţă de momentul actual de 3,5 miliarde lei.

Efectul creşterii salariului minim brut ar fi acela de creştere a salariului mediu brut cu până la 20%, ceea ce ar conduce la un venit suplimnetar de contribuţii de 7,79 miliarde lei.

Impozitarea tuturor pensiilor cu valoare peste 2.000 de lei (inclusiv a celor speciale sau de serviciu) în raport progresiv, cum am explicat în alt articol, ar putea aduce un venit suplimentar la bugetul de stat cuprins între 1 şi 3 miliarde lei (funcţie de grila de impozitare care s-ar decide).

Cresterea randamentelor întreprinzătorilor care plătesc CAS, luată ca ipoteză în raport de prognoza de creştere economică avută în vedere pentru acesti 3 ani, aduce un plus de venituri din contributii de 1 miliard lei.

Programe de stimulare a ocupării forţei de muncă active, care să conducă la crearea a 500.000 de noi locuri de muncă în cei trei ani luaţi în calcul ar aduce un plus de contributii cuprins între 4,5 miliarde şi 6 miliarde lei.

Din ipoteza de mai sus, am avea un plus de venituri din contribuţii de 17,79 miliarde până la 21,29 miliarde lei.

Dacă raportam la necesar, observăm că acesta se compensează integral pe anii 2020 şi 2021 şi aproape integral în anul 2020.

Dar, am avea efect şi în creşterea PIB prin menţinerea cererii agregate la un ritm alert, prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea evidentă de noi servicii si bunuri care concură la formarea PIB.

Am avea efect şi în multiplicarea capitalului, pentru că rata de economisire este în creştere, ori o creştere a economisirii populatiei de la 124 miliarde lei în anul 2019 la 150 miliarde lei, minim în 2021, ar conduce la un supliment de capital pe zona pieţei de intermediere financiară care poate conduce la mai mult capital pentru zona economică.

Un alt efect este dat de diminuarea deficitului public şi mai ales de scăderea presiunii pe împrumuturi, care generează economii în zona consumului guvernamental.

Şi mai sunt şi altele….

Să fac totuşi o prezentare şi a situaţiei cu “tăiatul pomului”.

Guvernul nu avea cum să nu ştie de presiunea pe buget generată de legea pensiilor. Nu se poate invoca de nimeni că nu se stia de acest impact, mai ales că el a fost asumat atât în legea bugetului de stat, cât şi în legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Ştiut fiind acest lucru, Guvernul a acţionat precum armatele din asediu, tăind căile de aprovizionare ale cetăţii (în cazul nostru cetatea este bugetul) şi a tăiat din sursele de finanţare.

O sursă de finanţare directă a veniturilor din contribuţii o reprezenta vechiul mod de impozitare a contractelor part-time, care, dacă era lăsat ar fi adus un plus de 1 miliard lei la bugetul asigurărilor sociale de stat.

O altă sursă de finanţare o reprezentau programele axate pe crearea de noi locuri de muncă, care ar fi putut aduce până la 1,5 miliarde lei contributii suplimentare în anul 2020.

O altă sursă de finanţare o reprezenta creşterea salariului minim, în procent mai mare decât a fost făcut şi creşterea si a salariului minim pentru cei cu studii superioare. Din această creştere ar fi putut veni un supliment de 1,5 – miliarde lei, sau chiar de 3,5 miliarde lei dacă s-ar fi mers cu creşterea salariului minim la 3.000 de lei.

Pe cale de consecinţă am fi avut un un supliment de venituri total (incluzând întreaga creştere a masei salariale) de 18,99 miliarde lei în anul 2020 faţă de doar 7,7 miliarde lei cât este estimat in legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Nu mai aduc în discuţie celelalte taxe tăiate, pentru că ele reprezintă alt tip de impozite şi puteau face obiect de discuţie doar în caz de acoperire din alte surse a deficitului de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Orice analiză ne aduce la o singură concluzie: abordarea guvernamentală nu a fost una de a maximiza veniturile statului pentru a suporta presiunile generate de cheltuieli ci, din contră, de a slăbi, a micşora anvergura acestora, parcă intenţionat pentru a face practic imposibilă aplicarea legii pensiilor fără crearea unor derapaje bugetare majore.

Iar totul este făcut transparent, la vedere, cu aroganţă, în lumina reflectoarelor şi nimeni, deocamdată nu arată că se putea şi altfel.

Eu cred că se putea şi altfel!

Să fiţi iubiţi!

2019! A new begining!

în Puncte de vedere de

Anul 2019 a fost pentru mine anul unei experiente de tip known-sharing la scara destul de largă pe care am dorit să îl fac cu toți cei cu care am interacționat atât prin intermediul Facebook, dar și prin intermediul publicațiilor online Capital, PSNews, DC Business sau DC News sau edițiilor tipărite ale diverselor publicații, precum și prin intermediul televiziunilor și țin sa le mulțumesc producătorilor, moderatorilor și reporterilor posturilor Antena 3 și Antena 1, dar și producătorilor emisiunilor live de la DC Business pentru extraordinara colaborare pe care am avut-o în anul 2019.

Le mulțumesc, de asemenea, prietenilor din mediul academic care m-au susținut și sprijinit astfel încât explicațiile pe care le-am prezentat sa aibă o fundamentare tehnică solidă.

Această activitate se înscrie în demersul pe care l-am început de ceva timp și anume “Economia pe înțelesul tuturor” și a venit firesc, din nevoia de a explica maselor largi de oameni, realitatea economica dar și noțiunile de baza cu care erau și sunt asaltați zilnic.

Am fost, de multe ori, intrigat de suficienta unor “guru” care apăreau pe la TV sau prin presa și vorbeau panicard despre anumite noțiuni pe care le corelau de situații de moment, fără să le explice, fără să tina cont ca publicul neavizat poate fi pus în situația de a intra în stări psihoză generala pe baza cărora sa se manipuleze cu nonșalanță.

Am spulberat peste 10 mituri false, printre care pe cel al deficitului comercial bazat pe consumul final, cel al consumului bazat pe importuri, cel al deficitelor gemene, cel al cursului valutar, cel al ROBOR, cel al inflației, cel al productivității muncii, cel al banilor trimiși în tara de diaspora, cel al dobânzilor la titlurile de stat, dar și cel al capitalului de tip colonial care ne frământă zi de zi.

Am fost deosebit de impresionat de setea de cunoaștere care exista în societate, de nevoia de a ieși din bezna și manipulare și nevoia de libertate.

A fost un an plin, în care voi, prietenii și cititorii mei, ați fost eroii.
Pentru că voi ați avut răbdare sa ascultați și sa înțelegeți ce vi se întâmplă și de ce vi se întâmplă.

Dacă eram vreun prețios îmi era de ajuns sa nu împart nimic cu nimeni, sa fiu discret, sa îmi vad de viata mea având destul bagaj de cunoștințe pentru a avea un nivel de trai foarte bun.
În prețioșii aceia în care nu m-am regăsit, îi regăsiți pe mulți din societatea noastră, mulți care nu dau doi bani pe voi cei mulți și pe care ii interesează doar soarta lor.
Probabil pe acei prețioși i-am și deranjat destul de tare, dar le recomand sa nu mai fie deranjați.
Eu nu am dușmani. Iar asta e cea mai mare diferență între mine și ei.

Sa se gândească ca un popor nepregătit nu produce valoare adăugată la nivelul la care ar face-o un popor pregătit.

Pe mine m-ați interesat voi!

Iar feed-back-ul a fost deosebit și va mulțumesc!

Ce aș putea să vă doresc pentru noul an?
Să fiți sănătoși și sa iubiți oamenii.
Sa va uitați dincolo de propria familie și sa întindeti o mână de sprijin sau un cuvânt bun oricui din jurul vostru.

Să terminați sa priviți politica precum bătălia între fanii de fotbal. Politica trebuie sa fie rezultatul dorințelor voastre iar niciodată politicienii să nu vă fie idoli. Politicienii trebuie să știe ca trebuie sa facă ce doresc oamenii și nu invers.
Până la urma asta este esența politicilor publice care se nasc, natural, de jos în sus.
Există, evident, și politicieni sau oameni care sa cred buricul pământului.
Va recomand sa le spuneți ca oricât de burici s-ar crede, tot creierul gândește, iar inima pune în funcțiune.
Buricul se taie, la naștere.

Vă recomand să nu mai împărțiți lumea în proști și deștepți. Nu exista asa ceva. Exista oameni instruiți și inițiați și oameni mai puțin instruiți sau inițiați.
Ajutați dacă puteți, nu sunt competitorii voștri ci sunt cei care mâine va pot ajuta, la rândul lor.

Așa cum va recomand sa nu mai fiți într-o perpetua competiție cu ceilalți. Este o competiție falsa.
Singura competiție pe care un om trebuie sa o aibă este cu el însuși, el de azi cu el cel de ieri. Atât.

Despre anul 2020, estimări și prognoze, în curând.

Acum, doar vă mulțumesc și vă recomand să ținem aproape și să încercăm sa fim mai buni, mai profesioniști, mai valoroși.

Să aveți un an cu belșug și liniște!
Voi ajuta cât pot să vi se întâmple lucruri bune!
La mulți ani!
PS: Enjoy!

Lucrurile nu pot fi lăsate pe sistemul “om trăi și om vedea”

în Puncte de vedere de

Promulgarea legii pentru modificarea Codului Fiscal (legea care modifica accizele și abroga supra-impozitarea contractelor part-time) înaintea promulgării legii bugetului ne aduce intr-o situație similara anului 2019, cand era adoptata legea plafoanelor, dar au fost introduse o serie amendamente la legea bugetului care au modificat indicatorii de deficit și implicit plafonul de deficit (amendamentele cu dublarea alocatiilor care au marit deficitul cu 0,2 puncte procentuale, iar deficitul era deja adoptat prin legea plafoanelor).

În situația de astazi, prin promulgarea celor doua legi, deficitul din bugetul de anul viitor creste cu 0,35 puncte procentuale ajungând la 3,95%, iar veniturile se diminuează cu aproximativ 4 miliarde de lei fiind afectate urmatoarele capitole de venituri:
Venituri din contribuții, venituri din accize, venituri din TVA, venituri din impozitul pe venit.

În mod normal, proiectul de buget ar trebui retrimis în Parlament, pentru ca actele normative în vigoare la prezumtiva data a promulgării lui (06 ianuarie 2020) nu sunt conținute în capitolele bugetare, iar legea plafoanelor nu permite un deficit mai mare de 3,6%.

De asemenea, și masurile de politică fiscal-bugetara suferă modificări, în consecință.

De altfel, Consiliul Fiscal a atenționat asupra acestui aspect.

De ce este importanta o retrimitere?

Pentru că există riscul ca, neprezentand măsuri alternative de menținere a veniturilor în limitele initial asumate, să fie sacrificate cheltuieli, în vederea încadrarii în ținta de deficit stabilita prin legea plafoanelor (promulgata).

Ori, aceste lucruri, nu pot fi lasate pe sistemul “om trai si om vedea” ci trebuie stabilite si asumate de la început.

Stabilesti venituri suplimentare, trebuie sa arati sursa de finantare, volumul veniturilor pe fiecare capitol, iar daca reduci cheltuieli trebuie stabilit clar care obiective nu se finantează, trebuie analizat daca este posibip amânarea, trebuie corelat cu legislatia care obligă la finanțare, trebuie vazut care sunt efectele (studiu de impact), iar acest fapt trebuie agreat si prezentat transparent.

Îmi doresc sa fim profesioniști. Nimic mai mult!

Un buget neserios!

în Puncte de vedere de

De ce nu am încredere în bugetul prezentat de actualul ministru de finante si asumat de guvern?
Aș incepe cu cel mai recent episod, a doua rectificare bugetară, anunțată cu tam-tam și cu spectaculozitate, ca să justifice un deficit de 4,4% creat printr-o șmecherie (o redau mai jos), după care, la nici doua saptamani, să vedem cum guvernul începe să se plângă că mai vor o rectificare bugetară că nu au facut bine rectificarea și mai au nevoie de bani la o serie de obiective.

Cum sa ai încredere în cineva care face un buget, daca nu a facut o rectificare cum trebuie?
Degeaba i-au zguduit BNR si Consiliul Fiscal și nu le-au mai permis a treia rectificare, că nu s-au trezit si asta se observă si în bugetul asumat.

În care se prezinta venituri fiscale nesustenabile, având in vedere ca se afla la promulgare legea de abrogare a supraaccizei si legea de abrogare a supraimpozitarii contractelor part time, la care se adauga si taxele care se taie prin aprogarea OUG 114, asumata si aceasta pe picior, fara studiu de impact.
Acte normative care reduc veniturile cu 8 miliarde de lei.

Cum să ai încredere că cresc investițiile la 50 miliarde lei, când executiile bugetare pe ultimele 10 ani ne arata că, an de an, investitiile s-au realizat în proportie de doar 50-60% din programat?
Și nu pentru că s-au luat bani de la investitii ci pentru ca avem o legislatie a achizițiilor publice care încurajează blocarea investitiilor.

Și de ce, daca știi că nu ai cum sa faci investitiile pentru ca tai programele care duc banii sigur in economie(gen PNDL, dar si altele printre care cel de gradinite si statiuni balneare), vii si insisti sa pui din start in buget cei 50 de miliarde lei, când puteai să pui doar 25 de miliarde, construiai bugetul pe un deficit cu 2,2 puncte procentale mai mic, te inchizi intr-un deficit cu mult sub 3% pe cash si adaugi la rectificare daca chiar vezi ca exista potential?
Si hai, nu vii cu ele la jumatate, dar vii cu ele exact cât să te închizi in deficitul de sub 3%.

Este o mare greseală acest deficit crescut, care îți tine costul de finantare crescut, care scumpește banii din piață, care va ține ROBOR în crestere, cu efect asupra ratelor a sute de mii de români, dar si presiunea pe inflatie crescută.

Este un buget care nu atenuează presiunile pe deficitul de cont curent, care inhiba încrederea investitorilor straini, ceea ce are ca efect reducerea ISD-urilor în anul 2020 si mai ales, un buget care se bazeaza pe cresterea datoriei publice a României la 37% din PIB.

Este un buget care dă startul crizei imobiliare, o criză care va fi contagioasă la nivel de economie internă.

Este un buget care nu restructurează capitalul din economie si nu reduce arieratele, mentinand capitalul negativ, unde nu există preocupare de interventie în sistemul tripartit bancă-stat-privat, care scotea 35 de miliarde euro la lumină.

Este un buget care nu este însotit de măsuri de crestere a bazei impozabile din zona economiei gri sau de combatere a fenomenelor de mare trafic și spălare de bani, economie gri a cărei valoare se situează la peste 61 de miliarde de euro.

Este un buget care nu este însotit de un plan de masuri concrete pe combaterea marii evaziuni fiscale si transferului de venituri, ci din contră, prin scoaterea din zona de monitorizare a unor actori economici importanti se pierde urma banilor scoși din tara neimpozitati ( a se vedea cele scrise de Radu Soviani). Un buget care pierde astfel o suma cuprinsa intre 21 de miliarde de euro si 26 de miliarde de euro.

Este un buget care nu produce consolidare fiscala si este criticat atât de catre specialistii BNR cat si de cei ai Consiliului Fiscal.

Este bugetul care poate conduce la retrogradarea ratingului de tara a României ceea ce este foarte grav, iar acesta este un risc major, dat de o vulnerabilitate în programare.

Este un buget în care stimulii economici pentru micii întreprinzatori dispar si apare un sprijin pentru marii intreprinzatori din energie dar care nu va fi aprobat de CE, pentru ca nu se poate face dovada lipsei absorbtiei interne a pierderilor.
Cu alte cuvinte tai bani siguri care vin in economie, propunându-ți să cheltui bani pe ceva neaprobat de catre Comisia Europeană ca ajutor de stat, cu încalcarea inclusiv a articolului 106 din Constitutie, dar si a articolelor din TFUE care obliga ca orice ajutor de stat sa se poată acorda doar dupa decizia CE.
Si daca tot nu ai decizia CE de ce maresti deficitul?
De ce nu prinzi banii la rectificare dupa decizia CE?
Undeva, pare ca ai prins cheltuiala ca sa creada unii baieti destepti ca vrei sa îi ajuti. Dar pe seama tuturor costurilor statului si ale poporului.

Este un buget bazat pe consum guvernamental creat pe datorie, in loc sa fie bazat pe stimulente economice care să ajute la consolidarea creșterii economice.

Nu în ultimul rând, este un buget bazat pe o creșetere economică nerealistă, in contextul în care Comisia Europeană si Fondul Monetar International apreciaza cresterea economica pe 2020 ca fiind la 3,5-3,6% și nu 4,1% cât își propune actualul guvern.
Voi mai spune că va exista o presiune mare pentru că sectoarele dependente de Germania și Franta vor intâmpina mari dificultati în a avea comenzi și a produce ofertă.

Rămăsese sa va spun și șmecheria celei de-a doua rectificări:
Șmecheria celei de-a doua rectificări a fost aceea ca totul s-a facut pentru ca actualul Ministru de Finante să nu fie acuzat că nu va încasa veniturile programate și să se laude cu orice încasare (desi aceasta este sub nivelul nu numai potențial dar și normal).
Așa se explică tăierea veniturilor din buget, pentru ca odata cu taierea lor a dispărut si programarea pe venituri.
Dispărând indicatorul la care sa te raportezi, e ca si cum ai liber la orice lipsa de performanță.
Ce contează că această smecherie a dus deficitul exact în cap si a făcut ca România sa încalce Tratatul de la Maastricht?
Populismul si demagogia acestui tinerel sunt cele care au contat si vor mai conta exact 2 luni începând de astăzi.
Pentru că toți profesionistii din mediul de afaceri au inteles care îi este valoarea si au inteles si cei care, de fapt, conduc tara.

Si mai redau ceva, redau ce spunea actualul ministru de finante despre anul 2019 si 2020, ca sa vedeti că nu poti avea incredere în cineva ale cărui previziuni economice sunt total pe lângă realitate:
“există două scenari pentru evoluția viitoare a economiei:
În primul caz, creșterea economică se stabilizeaza în jurul raței de creștere de 2% pe an. Este grav dar un guvern responsabil ar putea să readucă economia la rate de creștere de peste 5% în 2020. Un guvern responsabil înseamnă renunțarea la nebunia cu programul de guvernare și reducerea deficitului bugetar imediat…
În al doilea caz, economia intră în recesiune în 2019. Se prăbușește sub greutatea ineficienței și a birocrației, a lipsei de forță de muncă, a lipsei infrastructurii și a pericolului creșterii taxelor…În acest moment nu mai poate fi evitată scăderea ratei de creștere a economiei spre 2% pe an.” – extras din Raport privind economia României în 2018 și estimări 2019 – Florin Cîțu (blog).

Si totusi avem o crestere econoică care se închide în 4,2% in anul 2019. Si totuși, desi avem un guvern responsabil, nu avem o creștere economică de peste 5% în anul 2020. Q.E.D.


De ce scriu toate acestea?
Pentru ca sper ca Presedintele Iohannis va retrimite legea spre dezbatere în Parlament.
Dacă respecta statul de drept, fapt care implica separația puterilor în stat si rolul acestora (legislativ e Parlamentul, nu guvernul), dacă vrea să nu aibă o criza economica anul viitor, daca vrea ca populatia comunelor sa nu emigreze, pentru ca comunele nu vor mai avea bani de intretinere si sustinere a populatiei rurale și dacă tine chiar la propriul partid care va deconta electoral acest buget.
Îl are pe Marinescu, poate sa-i spună câte corelatii cu legile in vigoare lipsesc din bugetul prezentat și cum este unul dintre cele mai nesustenabile bugete post-decembriste.
Ar fi prea multe sa intru in detalii.

Nu creşte contribuţia la Pilonul 2. Păi, e frumos aşa?

în Puncte de vedere de

Acum un an de zile, cădea bursa și se anunța dezastru.
Dezastrul s-a încheiat cu un randament mediu de 45%, suplimentar.
Dar tot acum un an de zile era bai mare, era revoluție pe Facebook ca guvernul nu creste alocarea către Pilonul II de pensii și menține transferurile la 3,75%.
O revoluție întreținută de către administratorii fondurilor de pensii pentru care nu asta era durerea ci creșterea capitalului social.
Dar nu invocau asta ci faptul ca statul vă fura, ne fură și nu creste alocarea asa cum prevedea legea inițială, la 6%.
Nu știu câți dintre voi ați citit proiectul de modificare a OUG 114 pe care guvernul dorește sa își asume răspunderea, dar dacă nu ați citit vă spun eu acum:

Transferurile către Pilonul II rămân tot 3,75%, asa ca pensia voastră viitoare nu creste.

Ca să aveți imaginea financiara, în prezent, la un salariu mediu brut de 5090 lei(potrivit INS), în prezent, contribuția voastră la Pilonul II de pensii este de 190,87 lei lunar(cu aplicarea procentului de 3,75%).

Daca ar fi aplicata legea 411/2004, republicata, contribuția voastră ar fi de 305,4 lei lunar.
Alta valoare ar avea pensia, nu?

Se rezolva doar problema financiara a administratorilor de fonduri private care nu mai trebuie sa majoreze capitalul social(cu care va garantau, într-un fel, acumulările în fondul de pensii, în caz de necaz).

Milioane de cotizanți nu primesc ceea ce legea pensiilor private prevedea, în schimb 7 administratori de fonduri de pensii private primesc ce doresc.

Acesta este un non exemplu de politică publică fiind un exemplu de politică de grup.

Evoluţia economisirii şi creditării la 10 luni

în Dobânzi și Creditare de

Pentru primele 10 luni ale anului, potrivit situației prezentate de Banca Națională a României, situația depozitelor și creditelor, precum și a dobânzilor se prezintă astfel:

Depozitele gospodăriilor populației au crescut cu 15,5 miliarde lei (creștere de 7,2%), din care depozitele overnight (conturi curente) au crescut cu 12,5 miliarde lei, iar depozitele la termen cu 3 miliarde lei.

Se remarcă o creștere a dobânzilor la depozitele la termen de 12 luni, care ajung la o medie de 3,13% pentru depozitele noi, ceea ce reprezinta o crestere cu 18,8% fata de anul 2018 și de 59,7% fata de anul 2017.

Din perspectiva lichidității financiare, introducerea în sistemul depozitelor a plusului de 15,5 miliarde lei a consolidat sustenabilitatea fluxurilor de capital și a inhibat creșterea costului de finantare asupra lichidității generale.

Creditul intern și-a menținut trendul crescător, ajungând la 378,3 miliarde lei, în crestere cu 5,7% față de decembrie 2018 când ajunsese la valoarea de 356,6 miliarde lei.

Un plus de 21,7 miliarde lei, în scădere însă față de anul 2018 în care cresterea a fost de 25 miliarde lei, dar în urcare față de anii 2016 și 2017 când cresterea a fost de 6,4 miliarde lei(2016), respectiv 17,4 miliarde lei in anul 2017.

Creditele acordate gospodăriilor populatiei au crescut cu 8,9 miliarde lei, iar ceea ce este pozitiv este că a crescut creditarea in lei, in timp ce, creditul in valuta scade.

Se remarcă ponderea creditelor pentru locuinte, care cresc cu 6 miliarde lei (67,4%) în timp ce creditul pentru consum își încetineste cresterea, ajungand la o pondere de 32,6% , respectiv o crestere cu 2,9 miliarde lei.

Rezultat?: o reducere a riscului de curs valutar, dar si o reducere a riscului de default.

Din perpectiva reducerii dobânzilor, scăderea este neasteptat de mică, contrar plusului de creditare, iar aici, principalele cauze, dincolo de menținerea puseului inflaționist, au fost impredictibilitatea cu privire la posibila reintervenție în modul de stabilire a dobânzii la creditele pe termen lung dar și controlul strict al lichidității realizat de banca centrală.

Este posibil ca folosirea in exces a instrumentului de control strict al lichidității să țină nivelul dobânzilor la credite la limita suportabilității, având în vedere si cresterea cu 8% a ROBOR 3M din ultima lună.

De remarcat însă faptul că, creditele noi pentru locuinte raportate la IRCC reprezinta 3,6 miliarde lei (60%) din totalul de 6 miliarde lei acordate in primele 10 luni.

În anul 2020 este posibil sa avem o inversare a volumelor astfel încât volumul depozitelor sa fie mai mare decât volumul creditelor și asta datorită diferențelor de cost, respectiv randament.
Pentru anul 2020 cea mai mare scădere se va simți în zona creditelor imobiliare, având în vedere nefinantarea suficienta a programului Prima Casa, ceea ce poate avea efect pe verticala, afectând sectorul construcții, sector care a cunoscut cea mai mare creștere pe zona dezvoltării proiectelor rezidențiale.
Din aceasta perspectiva, este o măsură pe care nu o consider benefică, având în vedere ca acest tip de credite aveau și au cel mai mic risc de default, iar acest program a menținut în zona de randament sectoare economice importante.

Nu în ultimul rând, este important de menționat faptul că, potrivit datelor din piața financiara, randamentul sistemului bancar a crescut cu 14% în primele 10 luni ale anului 2019.

Creşterea economică pe anul 2018 a fost de 4,4% nu de 4%

în Puncte de vedere de

Creșterea economică pe anul 2018 a fost de 4,4% potrivit ultimelor date comunicate de către Institutul Național de Statistică, PIB nominal pe anul 2018 fiind de 952,397 miliarde lei, față de 944,2 miliarde cât a fost comunicat în faza de date provizorii.
Efectele acestei revizuiri sunt multiple și impactează toți ceilalți indicatori macroeconomici, printre care și ponderea datoriei publice în PIB, dar și deficitul public pe anul 2018, ponderile fiind în scădere.
Astfel, anul 2018 s-a încheiat cu o pondere a datoriei publice în PIB de 34,7% (față de 35%, cifra provizorie), iar ponderea datoriei publice în PIB nominal la 30 octombrie 2019 este de 35,7% (și nu de 36,9% cum eronat este prezentată pe site-ul MFP, care raportează datoria publică nominala la un PIB eronat, mai mic, adică la 988,53 mld, în loc de 1021 miliarde cât este PIB revizuit).
Revizuirea PIB nominal pe anul 2018 are ca efect revizuirea PIB trimestrial și pentru anul 2019, iar dacă analizăm PIB trimestrial în suma anuală, observăm că PIB realizat (1021 miliarde) este foarte aproape de PIB estimat pe care s-a bazat constructia bugetară pentru anul 2019 (1022 miliarde lei).
Revizuirea PIB trimestrial conduce la premisa că există potentialul de atingere a unui PIB nominal 2019 de 1045 miliarde lei (față de 1040 miliarde lei în ultima prognoză a CNSP), aceasta si pe fondul introducerii în economie sau in consum a 36 de miliarde lei doar în luna noiembrie, cu 8 miliarde lei mai mult decât în mod normal (cine spunea că nu are efect pozitiv consumul guvernamental, fie că este transmis în venituri fie că este transmis în economie?)

Un buget bazat pe volatilitate introduce impredictibilitate

în Puncte de vedere de

Să vă traduc:
Nu numai ca bugetul este construit pe baze volatile, fiind expus unor șocuri viitoare pe partea de încasări, dar exista toate premisele ca prima rectificare pe anul 2020 sa fie negativă.
Cu o presiune suplimentara asupra deficitului public pe primul semestru.
Ceea ce ridica probleme pentru acoperirea unor cheltuieli din a doua jumătatea a anului(necuprinse în bugetul inițial). Rezultat? Deficit public volatil și superior celui asumat.

Extras din Opinia Consiliului Fiscal:
“Construcția bugetară nu cuprinde, în mod surprinzător în opinia CF, elemente ce sunt într-o etapă
finală a parcursului legislativ – cu referire la PL-x nr. 572/2019 (Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal) care elimină supra-acciza la carburanți și
supra-impozitarea contractelor part-time. Astfel această inițiativă legislativă a fost aprobată în
ambele Camere ale Parlamentului României aflându-se în etapa promulgării de către Președintele României. Mai mult, impactul acestui proiect nu este inclus nici în cadrul SFB, CF considerând riscantă această decizie, deoarece: (i) impactul bugetar asociat este aproximativ 0,4 pp de PIB pentru prima (eliminarea supra-accizei) și aproximativ 0,1 pp de PIB pentru cea de-a doua, (ii) acest impact este permanent propagându-se și în construcțiile bugetare viitoare, (iii)
având în vedere că pierderea de venituri nerecunoscută este actualizată cu dinamica bazelor
macroeconomice relevante, subdimensionarea deficitului este cu atât mai semnificativă”.

Nu este oportună reducerea TVA la 16%

în Puncte de vedere de

Impactul bugetar al reducerii cotei TVA la 16% pentru marea masă a bunurilor și serviciilor și reducerea TVA la alimente la 5% este imens. Peste 14 miliarde de lei anual, adică peste 2,9 miliarde euro, ceea ce înseamnă peste 1,2% din PIB.

Acest impact trebuia calculat atunci când inițiativa legislativă a fost promovată, că de aceea există expunere de motive.

Din această perspectivă, bugetul nu se mai închide, iar deficitul creşte (asta ne mai trebuie).

Din perspectiva consumului, acest stimul fiscal conduce la o creștere a consumului, ceea ce apasă pe deficitul comercial.

Reducerea TVA nu are un efect pe termen mediu în reducerea preţurilor la raft, astfel că nici măcar acest lucru nu poate fi invocat ca și avantaj.

Pe de altă parte, reducerea TVA este o măsură cu caracter puternic pro-ciclic și nu ajută la consolidarea fiscală în context recesionist previzionat!

Mergi Sus